Un demers jurnalistic ratat

In legatura cu articolul intitulat Bisericile capitalismului s-au lepadat de Fisc, aparut sub semnatura doamnei STEFANIA ENACHE in saptamanalul Finantistii din 26 martie - 1 aprilie 2012, pentru corecta informare a publicului cititor, Patriarhia Romana reia urmatoarele precizari:

1. Datorita statutului juridic al cultelor ca unitati de drept privat, dar de utilitate publica, acestea dezvolta numeroase activitati social-filantropice si cultural-misionare in beneficiul populatiei, astfel incat scutirea de impozite este o necesitate. Aceasta scutire este clar conditionata de folosirea fondurilor obtinute din donatiile credinciosilor si din activitati economice (producerea si vanzarea de lumanari, calendare, carte religioasa, vin cultic si alte obiecte bisericesti) in scopuri bine definite, si anume intretinerea si functionarea unitatilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor (conform Art.

15 alin.1 lit. f din Codul Fiscal).

Pentru celelalte activitati economice desfasurate, Biserica plateste taxe si impozite, inclusiv TVA, asemenea tuturor societatilor comerciale.

2. Sprijinul pentru culte acordat de Guvern de la bugetul public este o consecinta a secularizarii de catre stat a averilor bisericesti in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863). De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (salarii, reparatii, constructii) au fost preluate de catre statul roman ca o compensatie materiala pentru proprietatile preluate, aproximativ 25% din suprafata agricola si forestiera a Tarii Romanesti si a Moldovei. Acest sprijin a continuat sa fie acordat inclusiv in perioada regimului comunist tocmai datorita obligatiei asumate de catre stat in 1863. O eventuala incetare a sprijinului statului fata de Biserica Ortodoxa Romana si alte culte ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate, care, insa, intre timp au fost folosite pentru improprietarirea succesiva a populatiei sarace. Contributia la salariu de la bugetul de stat pentru preoti (cca. 65% din salariul unui profesor de liceu, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei) nu se face din mila, ci reprezinta o recunoastere a contributiei cultelor la viata societatii romanesti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, “statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, statutul lor de factori ai pacii sociale, precum, si rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte Biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti” (art. 7, alin. 1 si 2).

Sprijinul de la bugetul de stat asigura doar in parte cheltuielile pentru salarizarea personalului clerical si neclerical al cultelor religioase. In Biserica Ortodoxa Romana sunt foarte multe salarii platite din fondurile proprii ale eparhiilor. De exemplu, in Administratia Patriarhala doar o treime dintre salariati beneficiaza de sprijin la salariu de la bugetul de stat, iar doua treimi sunt platiti integral din fondurile proprii ale Bisericii. Salariatii Patriarhiei primesc un sprijin de la bugetul de Stat lunar de peste 500.000 lei, iar impozitul pe salarii platit de Patriarhie catre Statul Roman este de aproximativ 900.000 lei lunar.

La aceste cheltuieli salariale ale unitatilor bisericesti se adauga si cheltuielile pentru intretinerea cladirilor si plata utilitatilor (curent electric, apa, gaze, caldura, telefoane etc.), care sunt asigurate, cu mari eforturi, numai din veniturile proprii obtinute din producerea si comercializarea de lumanari, calendare, carti si obiecte religioase, vin liturgic, unele chirii si din activitatile economice mentionate in articol.

La toate aceste cheltuieli legate de salarizarea personalului clerical si neclerical si de intretinere a lacasurilor de cult si celorlalte institutii bisericesti, se adauga opera social-filantropica a Patriarhiei Romane desfasurata in contextul crizei economice din anul 2011 prin 706 asezaminte social-filantropice (iar nu 279, cum gresit se mentioneaza in cuprinsul articolului !), dintre care: 171 cantine sociale si brutarii, 58 institutii ce ofera servicii medicale si farmacii, 80 centre de zi pentru copii, 11 centre educationale, 46 centre de zi pentru varstnici si 22 de servicii de ingrijire varstnici, 40 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 39 gradinite sociale, afterschool si scoli speciale, 22 locuinte protejate, 130 centre de informare, de consiliere si centre de resurse, 6 institutii de invatamant pentru adulti, 33 centre de urgenta (pentru persoane fara adapost, pentru victime ale violentei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 13 campusuri de tabara. Pentru toata aceasta activitate social-filantropica desfasurata, eparhiile Patriarhiei Romane au cheltuit peste 54.000.000 lei.

3. In ceea ce priveste scutirea de impozit pentru cladirile si terenurile aflate in proprietatea Bisericii, mentionam ca situatia din Romania este asemanatoare cu statutul cultelor din alte tari europene, ca de exemplu Germania, Spania, Italia, Franta etc., unde de asemenea cultele religioase nu platesc impozitul pe cladiri. In acelasi timp, activitatea Cultelor din unele tari europene este sprijinita prin directionarea unui procent din impozitul pe salarii sau pe venit spre cultele oficial recunoscute.

De mentionat faptul ca, din cauza crizei economice, in bugetul de stat din ultimii ani au fost alocate fonduri doar pentru sprijinul salarial al personalului deservent,iar nu si pentru celelalte activitati ale acestora.

In concluzie, autorul articolului dovedeste lipsa de informare in legatura cu destinatia veniturilor unitatilor bisericesti si ignoranta in ceea ce priveste modul de organizare si functionare a acestora, pe care il confunda cu cel al societatilor comerciale. Doamna Stefania Enache se cuvenea sa coreleze veniturile obtinute cu cheltuielile reale ale unitatilor bisericesti si cu datoriile neachitate. Din pacate, jurnalistul saptamanalului Finantistii a ratat acest demers jurnalist de interes pentru publicul cititor, preocupat doar de a crea falsa impresie ca unitatile bisericesti sunt societati comerciale profitabile.

 

BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE

.

28 Martie 2012

Vizualizari: 219

Voteaza:

Un demers jurnalistic ratat 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE