Abatia Melk din Austria

Abatia Melk din Austria

Numele "Austria" a fost mentionat pentru prima data intr-un document din anul 996. In toti cei peste o mie de ani ce au trecut de atunci, ani in care micuta Austrie s-a dezvoltat atat de mult incat a ajuns un urias imperiu, orasul Melk a fost permanent un important centru cultural si spiritual al acesteia.
 

Leopold I, care a fost ales conducator al Austriei de sud-vest in anul 976, si-a stabilit resedinta in castelul din Melk, care, cu timpul va fi incarcat cu multe comori si relicve de catre succesorii sai.
 

In anul 1089, Leopold al II-lea a oferit castelul de resedinta ordinului monahal benedictin din Lambach. Din acel moment, calugarii au trait si au slujit in castel fara intrerupere, urmand regulile Sfantului Benedict.
 

Incepand cu secolul al XII-lea, in incinta manastirii a functionat o scoala, in libraria acesteia fiind stranse sau create din ce in ce mai multe manuscrise importante.
 

In secolul al XV-lea, manastirea a fost punctul de plecare al uneia dintre cele mai importante reforme monahale medievale, si anume Reforma Melk, avand stranse legaturi cu umanistii din Universitatea din Viena.
 

Manastirea este vizibil tributara stilului baroc, atat prin statuile extraordinare ale abatelui din acea vreme, Berthold Dietmayr, cat si prin frumoasele cladiri ale incintei.
 

Abatia din Melk a fost construita intre anii 1702 si 1736 urmand planurile realizate de Jakob Prandtauer, alaturi de contributia unora dintre cei mai renumiti artisti ai vremii, precum: J.M. Rottmayr, P. Troger, L. Matielli, A. Beduzzi, J.W. Bergl, P. Widerin, etc.
 

In aceasta perioada, manastirea a inflorit si in alte domenii, spre exemplu in artele liberale si in muzica (Anselm Schramb, Father Bernhard Pez, Father Marian Paradeiser, Father Maximilian Stadler).
 

Cu toate ca manastirea din Melk a fost scutita de la soarta cruda ce au avut-o numeroase manastiri in urma decretului de dizolvare dat in timpul domniei lui Joseph II (1780-90), aceasta nu a fost total scutita de constrangeri.
 

Vietii monahale din Melk i s-au impus o serie mare de regulamente statale. De exemplu, abatii erau alesi prin decrete imperiale administrative, scoala teologica monahala a fost inchisa din ordin imperial.
 

Datorita legilor parohiale date sub domnia lui Joseph al II-lea, numarul de parohii de care trebuia sa aiba grija manastirea s-a ridicat la 27, ceea ce a constituit o greutate destul de mare pentru personalul monahal din acea vreme. Astazi, abatia din Melk inca mai este responsabila pentru 23 de parohii.
 

Razboaiele lui Napoleon impreuna cu sfarsitul perioadei feudale din anul 1848 au dus la schimbari economice si financiare greu de suportat pentru manastire.
 

In secolul al XIX-lea a avut loc prima restaurare ampla in cadrul manastirii, iar camerele celei de a doua scoli au fost extinse. Manastirea a primit un sistem modern de canalizare, curent electric si o noua retea de instalatii sanitare in jurul anului 1900.
 

Perioada dintre cele doua razboaie mondiale a creat din nou mari probleme manastirii. La scurt timp dupa criza economica prin care trecuse in vremea inflatiei a venit o alta amenintare - pericolul iminent al dizolvarii de catre socialistii nationali, imediat dupa Anschluss, in anul 1938. Parintii au fost amenintati cu inchisoarea. Cea de a doua scoala a fost luata manastirii iar o mare parte din abatie a fost confiscata pentru o scoala de stat.
 

Dupa trecerea cu greu de iminenta dizolvare, multumita lui Dumnezeu, manastirea abatie din Melk a fost apta sa supravietuiasca pana la sfarsitul razboiului.

• Abatia Sfantul Florian din Linz
  Publicat in : Biserica in lume
• Catedrala Francisc Xavier din Adelaide
  Publicat in : Biserica in lume
• Catedrala Stephansdom
  Publicat in : Biserica in lume