Catedrala din Santiago de Compostela

Catedrala din Santiago de Compostela Mareste imaginea.


Catedrala din Santiago de Compostela

Santiago de Compostella este capitala istorica a provinciei spaniole Galicia, numele acestuia fiind numele spaniol al Sfantului Apostol Iacob. Numele a fost preluat de la sfant intrucat orasul este considerat a fi locul de odihna a celui mai in varsta dintre apostoli, fratele Sfantului Apostol Ioan.

Catedrala din Santiago de Compostela se afla la marginea pietei centrala a vechiului si bine pastratului oras. Trecand de piata palatului Raxoi si ajungand in fata catedralei, se poate observa foarte usor, in dreapta scarilor de intrare, o cladire fondata in anul 1492, de catre regii catolici Isabela si Fernando, cu gandul de a servi drept centru de pelerinaj.

          

Una din fatadele catedralei din Santiago, numita si Obradoiro, este cea mai cunoscuta si datorita faptului ca aceasta este reprezentata pe monedele spaniole de 1 cent, 2 centi si 5 centi.

Traditia populara privind numele de "Compostela" afirma provenienta acestuia din cuvintele latine "campus stellae" insemnand "campuri de stele" si ducand mai departe la traducerea intregului nume "Santiago de Compostela" prin "Sfantul Ioan din campul cu stele". Acest nume se trege din credinta conform careia moastele Sfantului Ioan au fost aduse in Spania din Orientul Mijlociu. Aceste moaste ar fi fost ingropate in locul in care un pastor ar fi zarit o stea, iar mai apoi a ridicat o biserica deasupra lor. Mai tarziu, mica bisericuta a ajuns sa fie inlocuita cu actuala Catedrala din Santiago de Compostela.

          

Legenda conform careia Sfantul Ioan a mers in peninsula Iberica, unde a si predicat, este una dintre multele traditii primare privind misiunea si moartea apostolilor lui Hristos.

Cu toate ca bula papala din anul 1884 a lui Leon XIII (Omnipotens Deus) afirma autenticitatea moastelor din Compostela, Vaticanul a ramas inca nehotarat in privinta hotararii sigura a sfantului. Exista posibilitatea ca moastele sa apartine Sfantului Ioan cel Mare.

Conform unei alte traditii ce nu poate fi gasita mai inainte de secolul al XII-lea, moastele ar fi fost gasite in anul 835 de catre Theodomir, episcop din Iria Flavia. Theodomir ar fi fost ghidat la locul unde eram moastele de catre o stea. Astfel se intareste traducerea numelui de Compostela cu expresia "camp de stele".

          

Dupa cum se vede si mai sus, nu se poate preciza cu siguranta ale cui sunt moastele aflata in Santiago de Compostela, nici cand sau cum au fost ele descoperite. Poate ca acest lucru nici nu este atat de important. Ceea ce ne intereseaza ar fi mai mult modalitatea in care cultul local galician asociat sfantului respectiv a ajuns sa fie transformat intr-un cult international, atragand pelerini din aproape toate partile lumii.

Pelerinajul vechi de 1000 de ani ce se face la mormantul Sfantului Ioan din Catedrala din Santiago de Compostela este cunoscut in limba engleza sub denumirea de "calea Sfantului Ioan" iar in spaniola ca "Camino de Santiago". Peste 100.000 de pelerini trec anual prin catedrala din Compostela.

          

Fiind cel mai jos loc de pe intreaga coasta, orasul a obtinut o semnificatie aparte. Legendele, crezute a fi de origine celtica, au facut din acest oras locul in care se adunau sufletele mortilor pentru a urmari soarele pe intinsul marii. Cei aflati nevrednici de a ajunge pe taramul mortilor erau condamnati la a bantui Galicia .

          

Pe fatada baroca, ce constituie una din partile originalei catedrale romanice, se poate observa foarte usor o carapace de aur, strajuind altarul. Pelerinii se chinuie de fiecare data sa ajunga si sa sarute acea cochilie, drept dovada a evlaviei lor.

Catedrala a reusit sa isi pastreze forma sa initiala boltita cat si forma cruciforma romanica a interiorului. Probabil, cel mai valoros punct al catedralei il constituie Portalul Slavei, lucrare a secolului XII, aflat in spatele fatadei baroce tarzii.

          

Toate componentele celor trei usi care se deschid spre nava si spre abside constituie o masa de sculpturi puternice si bine conturate infatisand Judecata Finala.

          

Fatada catedralei din Compostela face parte din un proiect arhitectural mai mare ce cuprinde si celelalte laturi ale pietii Obradoiro - un patrat mare inconjurat de cladiri publice.

           

Intrarea in catedrala se face urcand un rand de trepte bine conturate si flancate de o parte si de alta de statuile lui David si Solomon. Accesul la scarile catedralei se face trecand mai intai de o serie de porti din fier forjat, iar in centru, la nivelul pietei, se afla intrarea intr-o capela romanica numita Iglesia Baja, adica "Biserica de Jos", ridicata sub portic in acelasi timp cu marea catedrala.

La nord si la sud, pe o linie cu fatada vestica, se gasesc unele cladiri, dependinte ale catedralei, apartinand secolului al XVIII-lea. Cele dinspre sud prezinte o arcada usoara si eleganta in partea superioara a ferestrelor, servind drept ecran al operei lui Fonseca din anul 1533. Se crede ca acestea sunt cele mai mari din Spania. Laterala nordica a catedralei este conturata de bogatul stil spaniol baroc numit si "Churrigueresque".

          

In interiorul catedralei din Santiago de Compostela se afla o capela a Relicvelor in care se pastreaza si un cricifix din aur datat inca din anul 874 - acesta ar contine o bucatica din Sfanta Cruce.

Pe aceeaşi temă

28 Iunie 2012

Vizualizari: 35264

Voteaza:

Catedrala din Santiago de Compostela 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE