Catedrala din Segovia

Catedrala din Segovia este una din cele mai reprezentarive biserici gotice din Spania, impreuna cu catedrala Salamanca. Piatra de temelie a acesteia dateaza din timpul domniei lui Charles I, mai exact din data de 8 iunie 1525, episcop fiind Diego de Ribera.

Catedrala din Segovia este asezata intr-o laterala a pietei centrala a orasului. Initial, aceasta a fost construita langa castelul Alcazar, lucru care a facut ca aceasta sa nu reziste atacurilor iminente datorita pozitiei sale vulnerabile.

Conform unor documente antice, primul episcop al diocezei segoviene ar fi fost Hieroteus, invatatorul lui Dionisie Areopagitul si ucenicul Apostolului Pavel.

Aceasta traditita nu este foarte veridica, sustinandu-se mai mult faptul ca dioceza ar fi apartinut diocezei de atunci a Palenciei, lucru sigur pana in anul 527, cand, un anume episcop a fost insarcinat de episcopul Montanus de Toledo in sprijinirea spirituala a anumitor zone. Dupa moartea acestuia locuitorii au cerut un succesor. De atunci, episcopii au urmat un lant neintrerupt.

In cucerirea Spaniei, musulmanii au luat Segovia la scurt timp dupa ce cucerisera Toledo, in anul 714. Cu acest eveniment este asociata legenda cu Sfantul Frutos, ocrotitorul orasului, care a sihastrit in muntii din nordul provinciei, cu fratele si sora sa, si unde primea pe refugiatii din Segovia.

Odata cu restabilirea orasului, dupa invazia musulmana, atentia a fost indreptata catre reconstruirea catedralei. Documente certe din anul 1136 vorbesc despre catedrala Sfanta Maria ca fiind in curs de construire, iar in anul 1144 este mentionata ca fiind terminata, ceea ce il face pe Diego de Colmenares, istoricul din Segovia, sa creada ca in acel an a fost si terminata.

Este oricum sigur ca nu a fost sfintita pana la data de 16 iulie 1228, cand legatul papal John, episcop de Sabina a facut acest lucru.

Situata in esplanada estica a castelului, aceasta ramane numai o sugestie a structurii sale bizantine, fiind daramata aproape in intregime intr-unul din razboaiele ce au avut loc acolo. Relicvele si bogatiile catedralei au fost salvate si pastrate in biserica Sf. Clara, din piata mare a orasului, spre care acestea au fost transportate intr-o procesiune solemna din data de 25 octombrie 1522.

Prin 1470 episcopul Juan Arias Davila s-a dedicat ridicarii unei cladiri speciale langa biserica, insa, in anul 1524, Juan Campero a mutat-o, piatra cu piatra, la situl noii catedrale. Structura cladirii, fiind strans legata de resedinta episcopala, acelasi episcop, Arias Davila a transferat-o pe aceasta in partea vestica a bisericii, acolo unde episcopii au continuat sa stea chiar si dupa transferarea catedralei, pana in anul 1750, cand aceasta s-a mutat in piata San Esteban. Vechea cladire episcopala nu a fost in intregime daramata.

Vechea catedrala, fiind ireparabil distrusa, episcopul Fadrique al Portugaliei a ales, ca loc al viitoarei catedrale, biserica Sfanta Clara, pe care maicutele o lasasera pustie odata cu incorporarea acestora in comunitatea lui Antonio el Real.

La 24 mai 1525, Diego de Rivera, apiscop al Segoviei, a consfintit temelia viitoarei catedrale, iar la data de 8 iunie, tot acesta a sfintit cu solemnitate piatra de temelie.

Arhitectul de baza a fost Gil de Hontanon, care a inceput lucrul la laterala vestica in locul in care acum se afla Poarta Perdon. Acestuia i-a urmat, dupa sase ani de lucru, Garcia Cubillas.

La data de 14 august 1558, noua catedrala a fost sfintita si inchinata, iar ramasitele lui Pedro, fiul lui Enrique II, ca si ale multor prelati, au fost transferate aici.

In august 1563, Rodrigo Gil a pus temelia principalei capele. In 1615, turnul care arsese cu un an in urma, a fost ridicat sub supravegherea lui Juan de Magaguren. Portalul baroc din piatra de pe transeptul de nor a fost proiectat in anul 1620 de catre Pedro de Brizuela. Francisco de Campo Aguero si Francisco Viadero au ridicat multe alte parti ale catedralei. Impresionanta fereastra care da culoare axei catedralei poarta semnatura lui Francisco Herrainz.

Stilul arhitectural este pur gotic, prezentand trei nave si capela laterale. A fost consacrata in anul 1768, iar podeaua acesteia a fost pavata intre anii 1789 si 1792.

Printre cepele, ultima de pe partea evangheliarului, infatisand pe "Doamna noastra din Piedad" opera a lui Juan Juni din Valladolid, merita toata atentia.

Regele Juan I a instituit in catedrala din Segovia un ordin al cavalerilor, numit ordinul cavalerilor Sfantului Duh (1390).

Multe spire, arce si turnuri, alaturi de minutioase detalii arhitecturala create peste secole, fac aceasta catedrala sa semene mai mult cu un castel decat cu o biserica.

Intrarea in catedrala se face prin poarta Sfantului Frutos, care este o mare atractie si prin vechimea ei de mai bine de trei sute de ani.

.