Manastirea Timios Stavros de Mitha sau manastirea Mitha se afla la 3 kilometri sud-est de satul Tsada din Paphos. Conform celei mai vechi referinte documentare pe care o avem, manastirea a fost construita in 1520. Se spune de asemenea ca cineva a avut o viziune care a dus-o pe acea persoana la descoperirea unei Cruci mari, care fusese asezata intr-un tufis cu o lumanare langa ea. De aceea, traditia povesteste ca manastirea a fost construita aici ca urmare a descoperirii Crucii, care a fost mai tarziu amplasata pe iconostas. Unele dovezi gasite in biserica duc la concluzia ca aceasta a fost daramata si reconstruita in 1745 de catre episcopul Paphos Joachim. Crucea a fost restaurata si dusa la muzeul Sfintei Episcopii din Paphos.
Cand insula a fost cucerita de catre franci, calugarii greco-ciprioti care au trait in manastirea Timios Stavros au fost alungati si calugarii franci le-au luat locul. Calugarii greco-ciprioti au hotarat sa stramute Crucea Mare care era pastrata pe iconostas si au ascuns-o printre plantele de menta care fusesera plantate in zona. Se presupune ca acestia intentionau sa se intoarca si sa ia Crucea imediat ce ar fi gasit o alta manastire unde sa traiasca, insa calugarii franci au gasit Crucea din intamplare si au luat-o cu ei, ducand-o inapoi in manastire.
Acestia au asezat-o pe iconostas, in acelasi loc in care se afla si inainte de mutarea acesteia de catre calugarii greco-ciprioti. Numele manastirii "Minthas" este o parafraza a cuvantului "menta", acest nume fiind dat manastiri ca urmare a faptului ca aceasta Cruce a fost gasita de catre franci in plantele de menta.
Candva in timpul secolului XX un calugar care traia in manastire si-a dat seama ca un foc mare se aprinsese si se raspandea in incinta manastirii. Calugarul a incercat fara succes sa-l stinga. Cand a realizat ca nu mai poate face nimic pentru a salva manastirea, acesta a aruncat Crucea in foc. Partea verticala a Crucii a fost cuprinsa de flacari insa dupa un timp focul s-a stins. Crucea a ramas neatinsa (arsa pe partea verticala) pana in ziua de azi si este pastrata in muzeul manastirii. Din nefericire, manastirea a fost parasita treptat, din cauza saraciei populatiei din intreaga regiune si din cauza nepasarii si neglijentei episcopului. Sfanta Episcopie din Paphos in colaborare cu Departamentul de Antichitati din Cipru au restaurant biserica si ruinele chiliilor calugarilor.
Manastirea se afla amplasata intr-un loc linistit si tacut. In curtea bisericii sunt multi lamai, chiparosi, rodii si un put vechi, care nu se mai afla in uz. Biserica manastirii cu arcade este foarte mica, fara decoratiuni, insa arhitectura acesteia este splendida. Cladirea are trei intrari, un dom mic si un clopot micut.
Iconostasul are decoratiuni sculptate in lemn si este aurit din 1836. Icoanele care se afla pe iconostas dateaza din 1770. Deasupra iconostasului se afla o zona ingusta cu doua randuri. Pe primul rand sunt treisprezece icoane, iar pe cel de-al doilea se afla sapte icoane. Biserica este realizata din piatra, iar curtea sa este pavata cu dale. Vechile chilii ale calugarilor, care se afla si ele in curte, au fost restaurate sub supravegherea Departamentului de Antichitati din Cipru.
In biserica se tin liturghii in mod regulat. Comunitatea celebreaza sarbatoarea Timios Stavros in cea de-a treia duminica din Postul Mare si pe 14 septembrie. Aerul de profunda reculegere si linistea zonei sunt incredibile. In prezent, un singur calugar locuieste in manastire. Numele lui este fratele Varnavas.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.