Manastirea Sfantul Onufrie cel Mare din Ierusalim este o manastire ortodoxa greceasca, aflata la sud-est de Ierusalim, in imediata apropiere a locului numit Hacheldama, adica "Tarina Sangelui", pamant cumparat cu cei 30 de arginti cu care a fost vandut Iisus Hristos.

Hacheldama este astazi numai o mare ruina. Initial, locul s-a numit "Tarina Olarului", deoarece lutul din acest loc era atat de calitativ, incat olarii isi facusera aici cateva ateliere, iar mai apoi, dupa cumpararea pamantului cu cei 30 de arginti, "cu pret de sange", locul s-a numit "Tarina Sangelui", adica Hacheldama.

"Atunci Iuda, cel ce L-a vandut, vazand ca a fost osandit, s-a cait si a adus inapoi arhiereilor si batranilor cei treizeci de arginti, zicand: Am gresit vanzand sange nevinovat. Ei i-au zis: Ce ne priveste pe noi? Tu vei vedea. Si el, aruncand argintii in templu, a plecat si, ducandu-se, s-a spanzurat. Iar arhiereii, luand banii, au zis: Nu se cuvine sa-i punem in vistieria templului, deoarece sunt pret de sange. Si tinand ei sfat, au cumparat cu ei Tarina Olarului, pentru ingroparea strainilor. Pentru aceea s-a numit tarina aceea Tarina Sangelui, pana in ziua de astazi. Atunci s-a implinit cuvantul spus de Ieremia proorocul, care zice: Si au luat cei treizeci de arginti, pretul celui pretuit, pe care l-au pretuit fiii lui Israel, si i-au dat pe Tarina Olarului dupa cum mi-a spus mie Domnul." (Matei 27, 3-10)

In partea sud-estica a ruinelor ramase in picioare pe Tarina Sangelui, se afla astazi Manastirea Sfantul Onufrie cel Mare. Manastirea a fost ridicata peste mai multe morminte si grote sapate in piatra muntelui, morminte ce pot fi vazute si astazi, in subteran.

Traditia inmormantarii in Hacheldama a pelerinilor straini, care nu erau iudei, a continuat pana la inceputul secolului al XIX-lea. Cea mai mare parte din oasele gasite in ruinele de la Hacheldama sunt inmormantate in aceasta manastire.

Manastirea Sfantul Onufrie din Ierusalim este o manastire ortodoxa cu obste de maici. Manastirea apartine Patriarhiei din Ierusalim, ea fiind zidita pe locul unde se crede ca a vietuit, prin secolul al IV-lea, vreme de trei ani, Sfantul Cuvios Onufrie cel Mare. Se spune ca, in vremea petrecerii lui aici, sfantul se ruga mult pentru cei inmormantati in grota de la Hacheldama.

Sfantul Onufrie este un calugar egiptean, vietuitor in secolul al IV-lea, al carui singur vestmant era barba lunga si deasa. Cuviosul Onufrie a trait in jurul anilor 350-400, in pustiul Egiptului. Timp de 70 de ani, sfantul a indurat arsita zilei, frigul noptii, luptandu-se neincetat cu demonii si cu neputintele firii, intr-o pestera.

In pragul mortii sale, el i-a spus lui Pafnutie: "Lepadand toata grija lumeasca pentru a ne darui lui Dumnezeu, nu mai simtim nici foame, nici sete, nici vreo alta slabiciune. Si atunci cand unul dintre noi doreste cu nostalgie sa revada oamenii, ingerii il duc, prin mijlocirea vedeniei, in rai, unde se vede atat de patruns de lumina dumnezeiasca, incat uita de toate greutatile sale si se intoarce cu mult mai mare putere la asceza sa."

Sfantul Onufrie a murit cand inca era la el Pafnutie. Dupa ce acesta l-a ingropat, indata coliba s-a prabusit, smochinul s-a uscat si apa izvorului a secat.

Printre putinele cuvinte pastrate de la Cuviosul Onufrie cel Mare au ramas si cele in care sfantul face diferenta intre monahismul de obste si cel anahoretic, subliniind greutatile celui din urma: "In viata de obste, traim impreuna si fiecare este pentru celalalt pilda, indemn si sprijin la nevoie. Acolo savarsim impreuna cantarea bisericii, iar daca flamanzim, gasim painea facuta, si daca insetam, avem apa din belsug. Deca se intampla unuia sa se imbolnaveasca, fratii ceilalti il mangaie si-l ingrijesc; toti slujim unii altora, din dragoste pentru Hristos. Dar noi, cei care patimim in pustie, suntem lipsiti de toate acestea. Caci cine sa-l mangaie daca i se intampla vreo mahnire? La boala, cine sa-i poarte de grija si sa-i slujeasca? Iar daca il vor incerca ispite si indoieli, cine sa-l povatuiasca? Si daca va flamanzi, unde va afla hrana? Daca va inseta, unde va gasi izvor? Pentru aceea, fara de asemanare este osteneala acestora care traiesc singuratici, in pustie'.

Manastirea Sfantului Onufrie cel Mare pastreaza, in subteran, mai multe pesteri. Cea mai deosebita pestera este cea a Sfantului Onufrie, in care pustnicul s-a nevoit. O alta pestera este cea numita Pestera Apostolilor, in care, dupa traditie, acestia s-au ascuns, in vremea rastignirii Mantuitorului pe Cruce.

Sursa: CrestinOrtodox.ro

• Manastirea Sfantul Onufrie - Lavriv
  Publicat in : Biserica in lume
• Sfantul Onufrie de la Manastirea Sihastria Voronei
  Publicat in : Vietile sfintilor

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: