Manastirea Stavronikita este una dintre maretele manastiri athonite, a cincispreczecea in ordine ierarhica, zidita in partea de rasarit a peninsulei, intre Manastirea Iviron si Manastirea Pantocrator.
In legatura cu numele manastirii - Stavronikita - se pastreaza mai multe istorii. Prima dintre ele este aceea conform careia numele actual al manastirii se trage de la numele primilor ei ctitori, anume calugarii Stavru si Nichita, care s-au nevoit pe locul unde se afla astazi manastirea. Un alt izvor spune ca fondatorul manastirii ar fi un ofiter al imparatului Tzimisces. Altii spun ca ar fi patriarhul Nicetas, ansamblul monahal datand din anul 1012.
Manastirea Stavronikita este cea mai mica din Muntele Athos si singura care dispune de un apeduct, vechi de peste 500 de ani, unde apa limpede este tulburata de o multime de pastravi. Acesta este apeductul construit de Serban Cantacuzino.
Manastirea Stavronikita - Sfantul Munte Athos
Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia. Muntele Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - ce isi inalta culmea de piatra pe o peninsula lunga de 60 de kilometri si lata de 8-12 kilometri, aria totala a acestuia fiind de 360 de kilometri patrati. Careia - Karyes - este capitala Athosului, iar portul de acces catre aceasta se numeste Dafne - Daphne. Din Careia se pleaca spre toate manastirile din Sfantul Munte.
Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.
Cele douazeci de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Filoteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronikita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza inca 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc multime de calugari ortodocsi.
Manastirea Stavronikita - scurt istoric
Prin forma constructiei, infipta in varful unei stanci, manastirea pare mai degraba o fortareata care, prin pozitia sa, la jumatatea de nord-est a Muntelui Athos, a jucat un rol strategic. De aici, din turnul sau, monahii aveau sub priviri miscarile vaselor cruciatilor care pusesera candva stapanire pe toate insulele grecesti.
Cateva coridoare cu bolti joase duc undeva in adancul stancii, unde sunt locuri tainice, in care in secolele XVI-XVII, cand ajungeau aici navalitorii de toate natiile, calugarii isi gaseau un adapost sigur. Este o manastire mica cu viata de obste, care face parte din grupul manastirilor atonite ce au adus un suflu nou de viata duhovniceasca in Sfantul Munte.
Prima biserica se spune ca a fost construita in secolul al XI-lea, ea fiind arsa de trei ori. In decursul secolelor, piratii au trecut, nu o data, prin foc si sabie manastirea. Incendiata de mai multe ori (1607, 1741, 1817, 1864, 1874 si 1879), manastirea a fost reinnoita de sarbi si de domnii Tarii Romanesti.
In anul 1533, intr-un document, se spune ca egumenul Grigore o reface, iar mai tarziu printre cei care ajuta manastirea cu danii in obiecte si bani a fost si principele valah Alexandru Ghica. Manastirea Stavronikita a fost declarata manastire abia in anul 1535, cu aprobarea patriarhului ecumenic Ieremia, raposat aici. Pana atunci exista aici doar o chilie din secolul al X-lea, care apartinea de Manastirea Filoteu.
Patriarhul Ieremia I (1540) a mai ctitorit si paraclisul Sfantului Ioan Botezatorul (avand obste de romani, pana nu demult) cu pictura sa, precum si trapeza manastirii. Biblioteca pastreaza numeroase manuscrise de o mare valoare.
Printre domnitorii romani care au ajutat aceasta manastire amintim pe Vlad Vintila, Radu Paisie, Ieremia Movila, Matei Basarab, Stefan Cantacuzino si altii. Radu Paisie, prin ajutoare banesti, termina de refacut biserica si incinta, intre anii 1535-1545, iar Matei Basarab a dat ajutoare si a facut mari donatii pentru renovarea si intretinerea manastirii, intre anii 1628-1641.
Numele lui Serban Cantacuzino este mai puternic infipt in loc, clopotnita, care zvacneste ca o nava spre cer, cat si minunatul apeduct, fiind construite de acest domnitor in anul 1680.
Domnitorul Alexandru Ghica, dupa incendiul din 1741, restaureaza integral biserica si chiliile inconjuratoare, dandu-le infatisarea de acum. La fel fac si ceilalti domni fanarioti pana in anul 1770. In urma incendiilor din secolul al XIX-lea, s-au facut mari colecte banesti in Moldova si Muntenia pentru refacere.
Unele daramaturi vorbesc de incendiul din timpul razboiului de independenta al Greciei din 1821, cand chiar monahii au trecut la insurectie, numarandu-se printre revolutionari.
Manastirea Stavronikita - arhitectura
Stavronikita este una dintre cele mai mici manastiri din sfantul munte, construita in stil traditional aghiotitic avand biserica in mijloc, multe paraclisuri precum si un apeduct. La sud de biserica se inalta un turn ce avea functii de aparare.
Biserica centrala, inchinata Sfantului Nicolae, este o mica bijuterie arhitectonica. Biserica cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae a fost construita intre 1527-1537 si este pictata de renumitul pictor cretan Teofan. Picturile, distribuite in trei registre, reprezinta Nasterea lui Hristos, martiriul sfintilor, Adormirea Sfantului Efrem din Syros, Cina cea de Taina, Inaltarea Domnului. Figuri de sfinti spiritualizati sunt zugraviti in culori potolite, totusi de o mare prospetime.
Exceptionala este si figura imensa a Pantocratorului, pictata de mesterii cretani Teofan si fiul sau Simeon, lucrare prin care au dorit sa reliefeze frumusetea lumii, puritatea formelor, innobiland-o nu numai cu forta dumnezeiasca, dar si cu viata vesnica din insati viata lor.
Micul altar, sculptat din lemn de trandafir, cu motive florale, cu increngaturi de ciorchini de struguri si frunze de lotusi, este opera de o viata a egumenului Grigore din Chios.
Icoana din mozaic a Sfantului Nicolae troneaza in ipostaza sa de patron atotputernic. O data pe an, icoana este scoasa la lumina zilei si slujita de un sobor de preoti, la ea inchinandu-se nu numai monahii, ci si crestini veniti din toata Grecia.
In biserica manastirii se afla icoana Sfantului Ierarh Nicolae, care a fost gasita in mare. Odata, parintii manastirii au iesit la pescuit si, aruncand mreaja in mare, cand au tras-o la mal au vazut ca in loc de peste, in mreaja se afla icoana Sfantului Ierarh Nicolae, avand pe frunte o scoica. Cand au dezlipit scoica de pe locul unde fusese lipita, a inceput sa curga sange, dupa cum se poate vedea pana astazi, iar pe mal, pe locul unde au iesit din mare, a izvorat un izvor cu apa dulce.
In afara de pictura bisericii si a trapezei, scolii lui Teofan apartin si icoanele ce infatiseaza 12 sarbatori, iar mozaicul infatisandu-l pe Sfantul Nicolae este unul dintre rarele exemplare ale genului.
O strana de langa unul din stalpii pridvorului a fost daruita manastirii, in anul 1614, de catre mitropolitul Macarie al Moldovei, dupa marturia academicianul Virgil Candea.
Printre odoarele manastirii se pastreaza si Sfinte Moaste: mana Sfintei Ana, mana Sfantului Elefterie, particele de la Sfintii Trei Ierarhi si de la alti sfinti. De asemenea, manastirea a mai primit si un epitrahil daruit de logofatul Gavriil, in anul 1555, si un val liturgic, oferit manastirii, in anul 1879, de Ianache Vacarescu, mare vistier al Tarii Romanesti.
Teodor Danalache
-
Biserica Sfantul Nicolae - Pec
Publicat in : Biserica in lume -
Biserica Sfantul Nicolae tis Stegis - Kakopetria
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Sfantul Nicolae Popauti
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Biserica Sfantul Nicolae din Bejan
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.