Manastirea Sumela din Turcia

Manastirea Sumela este situata la poalele unui perete aprupt de stanca, strajuind intinsa vale a Altinderei din regiunea Macka a Provinciei Trabzon, Turcia. Este una din cele mai mari atractii turistice ale parcului national Altindere, aflandu-se la o altitudine de 1200 de metri, si la o distanta de 62 kilometri fata de orasul Trabzon.

Conform traditiei locale - in lipsa documentelor istorice - manastirea a fost infiintata in anul 386 (in timpul imparatului Teodosie I) de catre doi preoti atenieni - Barnaba si Sofronie.
Legenda marturiseste despre faptul ca acestia au gasit o icoana a Fecioarei Maria intr-una din pesterile muntelui si au decis sa ramana acolo cu intentia ridicarii unei manastiri.

Icoana Fecioarei Maria, presupusa a fi opera unui pictor anonim din secolul al VII-lea din Trebizonda (Trabzon), a devenit simbolul manastirii.

Unii spun ca numele de "Sumela" vine de la cuvantul grecesc "melas" care inseamna "negru" si care se refera la culoarea icoanei descoperita aici. In timp ce altii sustin ca "Melas" este numele muntelui de deasupra manastirii, iar "sou" este dialectul grecesc pontic. Prin urmare, Sumela (Sou + Mela) ar insemna "la muntele Melas".

In cursul lungii sale istorii, manastirea a ajuns in ruina in repetate randuri, fiind de asemenea restaurata de mai multe ori de catre mai multi imparati. In secolul al VI-lea manastirea a fost restaurata si marita in suprafata de catre generalul Belisarius, in urma poruncii imparatului Iustinian.

Manastirea si-a atins prezentul dupa ce, in secolul al XIII-lea, si-a facut simtita rezenta in timpul imparatului Alexios III (1349 - 1390) Comnenul al Imperiului de Trebizonda (infiintat in 1204). La acea data manastirii i s-au acordat venituri din fondurile imperiale.

In timpul imparatului Manuel III, fiul lui Alexios III, si sub imparatii ce i-au urmat acestuia, manastirea Sumela a castigat si mai multa bunastare din noile fonduri imperiale.

In anul 1461, in urma cuceririi Imperiului de Trebizonda de catre otomani, sultanul Mehmed II a oferit manastirii un ordin de protectie cat si drepturi si privilegii care vor fi reinnoite de urmatorii sultani.

Catugarii si pelerinii si-au continuat viata de pana atunci, in acelasi ritm, manastirea ajungand extrem de populara pana in secolul al XIX-lea. Manastirea a fost inchisa pentru un timp de catre rusi, in timpul cuceririi Trebizondei intre anii 1916-1918.

Manastirea Sumela a fost definitiv parasita in anul 1923, cand au inceput sa aiba loc schimburi - deportari de locuitori intre Grecia si Turcia in urma tratatului de la Laussane.

Principalele componente ale complexului monahal Sumela sunt: Biserica de piatra,  o serie de capele, bucatarii, camere pentru studenti, o casa de oaspeti si o librarie. Acestea au fost ridicate pe o suprafata destul de mare.

Marele apeduct de la intrare, care a aprovizionat manastirea cu apa, este construit rezemat de peretele de stanca. Apeductul are multe arce, astazi acestea fiind restaurate.

Intrarea in manastire se face urcand o scara de piatra lunga si ingusta. Chiar la intrare se afla un paznic, pentru pastrarea linistii si a sigurantei. Treptele duc apoi de acolo in curtea interioara. Pe stanga, in fata pesterii, care constituia partea esentiala a manastirii si care a fost transformata in biserica, se afla mai multe cladiri monahale. Libraria e pe partea dreapta.

Cladirea mare cu un balcon pe partea din fata a stancii a folosit drept aripa pentru chilii si pentru pelerini. Dateaza din anul 1860.

Biserica Adormirii Maicii Domunului si complexul monahal insumeaza un numar de 72 de camere, asezate pe 5 nivele de altitudine. Nivelul superior era folosit pe post de punct de observare. Toate cladirile erau acoperite de picturi si fresce. O mare parte dintre cladiri au fost sculptate in stanca sau au folosit piatra luata direct din munte.

Influenta stilului turcesc poate fi observat in arhitectura marginilor, a niselor si a sobelor din camerele din curte.

Peretii interiori si exteriori ai bisericii de piatra cat si peretii capelei adiacente sunt impodobiti cu fresce. Frescele din timpul imparatului Alexios III pot fi vazute pe peretele interior al bisericii, indreptat spre curte. Frescele capelei, care au fost pictate pe trei nivele in trei perioade diferite de timp, dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea. Frescele de la baza sunt de o calitate neindoielnica.

Frescele manastirii Sumela sunt serios avariate din moment ce multe au fost mutate din locul lor original. Frescele infatiseaza scene biblice.

Astazi, rostul principal al manastirii este acela de atractie turistica. Locul sau inalt, privind peste paduri este extrem de atractiv, atat din punct de vedere estetic, cat si cultural si religios. O grija actuala a guvernul turc este restaurarea incintei si a intregului sit.