Rotonda Sfantul Stefan este o basilica antica (astazi, romano-catolica) ce se inalta pe Dealul Celian, in Roma, Italia. Aceasta basilica este Biserica Nationala a Ungariei din Roma, fiind inchinata Sfantului Arhidiacon Stefan si Sfantului Stefan al Ungariei. Mica basilica a Sfantului Stefan este cunoscuta si ca sediu al Colegiului Pontifical German si Ungar. Rotonda Sfantul Stefan este cea mai veche biserica de acest gen, din Roma.
Rotonda Sfantul Stefan din Roma - scurt istoric
Biserica Sfantul Stefan a fost zidita de catre papa Simplicius, intre anii 468-483, fiind inchinata Sfantului Arhidiacon Stefan, al carui cinstit trup, descoperit cu cateva decenii mai inainte, in Tara Sfanta, fusese adus in Roma.
Aceasta biserica este prima din Roma, care intrupeaza un plan circular (rotonda), ea urmand modelului intalnit in Biserica Invierii, din Ierusalim (Biserica Sfantului Mormant). In cinstitul Ierusalim, la o data pe care unii o situeaza sub domnia Sfantului Constantin, pe cand altii o asaza in a doua jumatate a secolului al IV-lea, s-a construit, in jurul grotei unde fusese depus Trupul lui Hristos, la vest de bazilica ridicata de Sfantul Constantin, o rotonda cu o colonada interioara, careia i s-a spus Anastasis, adica Invierea.
Construirea acestei marete biserici a fost finantata, probabil, de instarita familie Valerius, care si detinea o mare parte din suprafata Dealului Celian. Vila acestei familii se afla imediat langa biserica rotonda, pe locul actualului Spital San Giovani (Addolorata). Sfanta Melania, membra a renumitei familii, mergea adesea in pelerinaje, la Ierusalim, unde va si adormi in Domnul; familia avea deci legaturi cu Tara Sfanta.
Initial, biserica rotonda a Sfantului Stefan prezenta trei cercuri concentrice, punctate de 22 de coloane ionice, in jurul spatiului central circular, peste care se inalta un tambur, inalt de 22 de metri si larg tot de 22 de metri. Peretele circular al tamburului infatisa tot 22 de ferestre, cea mai mare parte dintre acestea fiind zidite, in urma restaurarii din secolul al XV-lea.
Mai tarziu, primul cerc (culoar), aflat in exterior, a fost daramat, astfel, rotonda pastrandu-si numai doua dintre cele trei culoare circulare. Biserica a fost infrumusetata de papa Ioan I si papa Felix al IV-lea, in secolul al VI-lea. In anul 1130, papa Inocentiu al II-lea a adaugat rotondei trei arce transversale, spre a sprijini tavanul central.
In perioada Evului Mediu, Rotonda Sfantul Stefan s-a aflat in purtarea de grija a canonicilor de la San Giovani din Lateran, insa, in timp, ea a ajuns dezafectata. Pe la mijlocul secolului al XV-lea, Flavio Biondo lauda coloanele de marmura si peretii placati cu lespezi de marmura ai rotondei, insa spunea ca "astazi Rotonda Sfantul Stefan nu are acoperis".
Blondus mai spune si faptul ca rotonda a fost zidita pe ruinele unui vechi templu pagan, anume ale Templului lui Faunus. Sapaturile arheologice efectuate in anii 1969 si 1975 au scos la lumina faptul ca aceasta biserica nu a fost zidita pe locul nici unui templu pagan, ci pe locul unei mai vechi biserici crestine, ridicata de Sfantul Constantin, in prima jumatate a secolului al IV-lea.
In anul 1454, papa Nicolae al V-lea a incredintat biserica rotonda, aflata pe atunci in stare de ruina, parintilor paulini, singurul ordin monahal catolic infiintat de unguri. Acesta este motivul pentru care, mai tarziu, Rotonda Sfantul Stefan a devenit biserica centrala a ungurilor din Roma. Biserica a fost restaurata de catre Bernardo Rossellino, probabil cu ajutorul lui Leon Battista Alberti.
In anul 1579, iezuitii unguri au urmat parintilor paulini, Istvan Arator infiintand aici Colegiul Ungar. La numai un an distanta, in anul 1580, Colegiul Ungar s-a unit cu Colegiul German, din aceasta unire rezultand actualul Colegiu Ungaro-German. Foarte putini studenti unguri puteau calatori la Roma, din Imperiul Ungar, aflat pe atunci sub dominatie otomana.
Rotonda Sfantul Stefan din Roma - arhitectura
Peretii bisericii sunt decorati cu numeroase fresce, printre acestea numarandu-se si cele lucrate de Niccolo Circignani (Pomarancio) si de Antonio Tempesta, care infatiseaza 34 de scene cu martiri. Acestea au fost cerute de papa Grigorie al XIII-lea, in secolul al XVI-lea. Fiecare scena pastreaza si cate o inscriptie, in care este descrisa intamplarea cu pricina, numele imparatului care a hotarat persecutia si un citat din Sfanta Scriptura.
Altarul bisericii a fost lucrat de artistul florentin Bernardo Rossellino, in secolul al XV-lea. Icoana din absida il infatiseaza pe Hristos, intre doi martiri. Decoratiile din mozaic si marmura dateaza inca din perioada anilor 523-530. Unul dintre mozaicuri ii infatiseaza pe Sfintii Martiri Primus si Felicianus, de o parte si de alta a unei cruci gemmata (incrustata cu pietre).
O placa de piatra aminteste de inmormantarea aici a regelui irlandez Donough O'Brien, din Cashel si Thomond, care a murit in Roma, in anul 1064. In biserica se pastreaza si un scaun episcopal, apartinand papei Grigorie cel Mare, datand din jurul anului 580.
Capela Sfintilor Primo si Feliciano pastreaza o serie de mozaicuri foarte deosebite, datand din secolul al VII-lea. Aceasta capela a fost zidita de papa Teodor I, care a adus aici Moastele celor doi martiri, ingropandu-le sub altar.
Teodor Danalache
-
Biserica Catolica de pe Muntele Tabor
Publicat in : Biserica in lume -
Biserica Catolica Bunavestire - Nazaret
Publicat in : Biserica in lume -
Catedrala nationala a Mexicului
Publicat in : Biserica in lume -
Catedrala Saint Andrew din Singapore
Publicat in : Biserica in lume -
Catedrala San Jose din San Francisco
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.