Biserica Delea Noua - Calist

La marginea de est a Bucurestilor de la 1750, pe o portiune de teren din mosiile Pantelimon si Radu Voda, a luat fiinta un catun numit Deluta, de pe un mic deal, alaturi de catunul Delea Veche, ambele fiind inglobate ulterior in oras. Locuitorii din Delea Noua si un anume Nicolae "Inima Rea" (logofat, paharnic si postelnic) au zidit o biserica pe la 1790-1798, pe locul uneia din lemn existenta in 1761 amintita de banul Mihai Cantacuzino la 1774. In pomelnicul din proscomidie (azi pierdut) se pomenea drept ctitor si un anume Grigore, Postavar.  Biserica avea forma dreptunghiulara si era asezata pe locul celei de astazi, in triunghiul aflat la intersectia strazilor Calea Vergului (actuala Calea Calarasilor), Labirint (actuala Matei Basarab) si Agricultori. La 1847 a fost marita cu abside asa cum era descrisa intr-o pisanie mai veche. In anul 1871, deoarece se marise numarul credinciosilor si lacasul devenise neincapator, Epitropia bisericii impreuna cu pr. Constantin Radulescu, au hotarat construirea unui nou locas.
 

Pentru ridicarea unei noi biserici, s-au strans fonduri de catre locuitori, care au sporit si din donatia facuta de un fiu al cartierului, ajuns in acea vreme vicar al Sf. Mitropolii, anume Arhiereul Calist Stratonichias (1800-1885), ramas drept principal ctitor. Noua biserica a fost ridicata intre 1872-75 si s-a sfintit la 25 martie 1875 (data pisaniei) cu hramul Buna Vestire, in vremea Mitropolitului Nifon si a domnitorului Carol I.

In perioada interbelica a fost repictata de Iosif Keber. In vara anului 1944, biserica a fost consolidata sub conducerea arh. Constantin Popescu (fost arhitect sef al Sectorului de Negru), cu fonduri date de Maria General Antonescu, prin "Consiliul de Patronaj". S-au mai facut lucrari de restaurare in 1974, cand a fost tencuita la exterior, iar in 1975-76 s-a restaurat pictura. Dupa cutremurul din 1977 este din nou reparata exterior si interior, fiind repictata de pictorul Gh. Raducanu (1929-1998).
 

 In jurul bisericii, s-au adaugat in anul 1885, de catre Emanoil Protopopescu-Pache, legatar al fondatorului Arhiereu Calist, o serie de cladiri cu parter si etaj, ce au slujit pentru azil de batrani. Aceste imobile, ce formau un cadru inconjurator lacasului, au fost complet demolate odata cu sistematizarea zonei, in anul 1987 cand era in pericol sa fie demolata chiar si biserica. Tot atunci s-a distrus si o parte a temeliei vechii biserici aflata la rasarit de altarul celei actuale si care era marcata prin cateva cruci vechi de la 1802-1840. O parte din aceste cruci au fost duse in Piata Universitatii, iar celelalte la Muzeul de Istorie si Arta al orasului Bucuresti de la Curtea Veche.

Constructia actuala este pe plan triconc (20,5 x 7- 12 m), cu ziduri groase, cu o turla octogonala pe naos si un turn patrat peste pronaos, ambele imbracate cu tabla. Un mic pridvor inchis, pe o travee, pe stalpi cu bosaje si fronton, precede intrarea. Pronaosul cu scara in spirala spre cafas si turla, se continua cu naosul acoperit cu bolti manastiresti in prima parte si o bolta turtita in fata altarului. Iconostasul a fost adus initial de la Manastirea Ghighiu-Prahova si este pastrat pana astazi. Fatadele sunt simple, cu ferestre mari, terminate semicircular. Un profil inconjoara constructia, ca un brau in partea superioara. Acoperisul in doua pante se termina pe fatada de apus, cu un fronton intrerupt de baza turnului-clopotnita, pe care este pictata icoana hramului Buna Vestire. Constructia din zidarie a unei clopotnite s-a ridicat la sud vest de biserica in anul 2000.
 

Biserica este imbracata intr-o frumoasa pictura despre care se banuieste ca ar fi fost executata de Tatarascu, dupa maiestria cu care sunt lucrate icoana "Adormirea Maicii Domnului" si chipul ctitorului , Arhiereul Calist, aflate in cafasul bisericii. De la biserica veche s-au pastrat icoanele imparatesti ale Sf. Petru si Pavel, datand din 1855.
 

Dintre preotii care au slujit la aceasta biserica amintim : Pr. Ioan Ramurescu, Pr. Alexa Duhovnicul, Pr. Raduta Popescu, Pr. Sterea Popescu, Pr. Tudorica Teodorescu, Pr. Panait Popescu, inmormantati in curtea bisericii.
 

Din ianuarie 1996 a fost numit pr. Teugea Ioan-Gheorghe, care a inceput cu sprijinul credinciosilor lucrari de reparatie si infrumusetare a bisericii. In vara anului 1999 a fost numit pr. Stavara Mihai ca preot coslujitor, urmand ca impreuna sa desfasoare o buna activitate administrativa si pastoral-misionara.

• Biserica Udricani
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserici din Bucuresti cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva
  Publicat in : Sfanta Cuvioasa Parascheva
• Catedrala Sfantul Iosif
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Domnita Balasa
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania