Biserica din Mesteacan
Parohia Mesteacan este o parohie relativ nou infiintata, locul de zidire al lacasului fiind sfintit de P.S. Calinic Botosaneanul la data de 12 iulie 1998, primind ca hram Intrarea Domnului in Ierusalim.
Pana in anul 2005 lucarile de constructie au fost destul de anevoioase, parohia numarand 130 de familii, intre care majoritatea pensionari sau agricultori care nu dispun de forta financiara, care aveau nevoie de preot intrucat parohia era suplinita de parintele din satul Sarafinesti.
In Joia Mare am poposit prima data in parohie, la indemnul P.S. Calinic Botosaneanul, pentru a organiza cele necesare oficierii slujbei din noaptea de Inviere, care avea sa fie prima slujba oficiata in lacasul din satul Mesteacan.
Ajuns acolo, am vazut biserica: era acoperita si zidita din caramida. Inauntru zeci de scanduri. Mi-am luat inima in dinti si am plecat in sat prezentandu-ma ca fiind parintele paroh pentru a coopta oameni care sa ma ajute sa transform santierul intr-o biserica.
Mare este puterea lui Dumnezeu! Oamenii, incantati ca vor avea in sfarsit preotul lor dar mai ales ca vor merge in noaptea de Inviere la biserica lor sa ia Lumina Sfanta au sarit cu mic cu mare fiecare cu ce a avut si cum a putut; astfel ca pana sambata totul era aproape gata.
In altar am pus o masa, intrucat Sfanta Masa nu era zidita; pe jos, pe pamant, am pus covoare donate de oameni, geamurile le-am acoperit cu celofan iar obiectele de cult le-am imprumutat.
In seara de Inviere biserica era plina, dar nu cu scanduri cum era cu doua zile inainte, ci cu oameni care asteptau sa ia Sfanta Lumina. A fost un moment emotionant atat pentru mine, ca si preot dar si pentru enoriasii care de-acum imi deveneau o a doua familie. Satul acum prinsese viata.
Asa a inceput o lunga misiune, in acelasi an am racordat biserica la reteaua de energie electrica, am podit in biserica, am turnat Sfanta Masa, am tencuit in interior si am cumparat obiectele de cult atat de necesare.
Inaintea venirii iernii am achizitionat o instalatie de incalzire centrala pe lemne si zece calorifere. Au sosit sarbatorile de iarna; impreuna cu doamna preoteasa am facut copiilor din sat (destul de numerosi, fiecare familie avand cel putin 2-3 copii) primul brad in biserica si le-am daruit in ziua de Craciun pachetele cu dulciuri, de care s-au bucurat nespus. Atunci s-au auzit pentru prima oara colinde in biserica.
Anul 2006 avea sa aduca noi schimbari si transformari ale bisericii. Cel mai important lucru a fost poate deschiderea cimitirului parohial, motiv de bucurie pentru enoriasi mai ales pentru cei in varsta care erau impacati stiind ca vor avea un loc aproape de familii, intrucat la fiecare inmormantare eram nevoiti sa parcurgem cel putin trei kilometri pana in satul invecinat.
Intre timp am inceput sa cunosc oamenii, am incercat sa le inteleg necazurile si sa ii ajut macar cu un sfat, cu o vorba buna; eram foarte fericit ca la fiecare slujba biserica se umplea de copii, care ii aduceau si pe parinti.
Astfel am ajuns la hramul nostru pe care il sarbatoream pentru prima data. In seara de dinainte am savarsit slujba Vecerniei unita cu Litia, impreuna cu un sobor de preoti iar a doua zi am savarsit Sfanta Liturghie, la sfarsitul careia crestinii din Mesteacan au organizat o agapa fiind impartite sarmale, peste si coliva tuturor celor perezenti.
In Saptamana Mare au urmat Deniile la care au participat si enoriasii cantand impreuna in Vinerea Mare prohodul Domnului. Noaptea de Inviere ne-a adus din nou impreuna, facand un bilant al celor intamplate in decursul primului an. Au fost si bune si mai putin bune, insa Dumnezeu le-a randuit pe toate.
Priveam toti in jur si vedeam schimbarile: gemurile de celofan erau acum de fier, peretii prin care se vedea afara erau tencuiti, sufletele oamenilor pustiite erau acum pline de lumina. Alimentele adunate de la crestini le-am dus la o cantina pentru ca toti sa se poata bucura de un ou rosu si o bucata de pasca. Trecuse un an, primul an.
In periada urmatoare am achizitionat doua policandre, o statie de amplificare, am primit doua iconostase si am turnat trotuare in jurul bisericii. Sarbatorile de iarna le-am primit cu fericire deoarece reusisem sa ii fac pe micutii crestini din sat sa mearga cu colinda, obicei care se pierduse.
A venit anul 2007, cand am continuat cu lucrarile la biserica: am inlocuit gemurile de fier cu unele de termopan, am facut un zid in biserica pentru a mentine caldura, am pus usi noi, am construit afara, in apropierea bisericii o magazie pentru amplasarea centralei si a lemnelor, s-au cumparat prin bunavointa crestinilor din parohie unele obiecte de cult, vesminte.
Am cautat sa ajutam familiile mai nevoiase, impartind haine si incaltaminte dar si carti de rugaciune, pliante si iconite. Cu tinerii am vizionat filme religioase dupa care am dezbatut apoi cele vazute, gen "Ostrovul", filme cu marii duhovnici ai romaniei: Parintele Cleopa, etc.
Am initiat si programul "Hristos impartasit copiilor" la care au participat numerosi copii, cei mai harnici fiind rasplatiti cu carti, reviste, iconite si diploma "Micul crestin".
S-a constituit comitetul parohial care impreuna cu doamna preoteasa a infrumusetat biesrica atat pe dinauntru prin aducerea unor vesminte pentru iconostase, cat si pe dinafara, prin sadirea de pomi si flori. Intre timp am pregatit interiorul pentru pictura ce a inceput in luna octombrie.
Anul acesta - 2008 - am continuat lucrarile de pictura, am izolat cu polistiren biserica, am finisat exteriorul iar acum cautam un loc pentru ridicarea unei case praznicale. Nadajduim ca pana la hramul din 2009 biserica sa fie pictata in intregime pentru ca apoi sa ajungem la un moment unic in viata satului: sfintirea bisericii pe care si-au dorit-o.
Nu a fost deloc usor, toate sunt scumpe si un batran cat poate da dintr-o pensie de 200 lei, dar au venit persoane care au vrut sa ramana anonime si au ajutat biserica atunci cand ea le-a cerut ajutorul. Unii au spus la inceput ca poate sunt prea tanar, aveam doar 21 de ani cand am ajuns in parohie, dar nu varsta conteaza, ci faptele.
Pentru cei care doresc sa ne viziteze, satul se afla la doi kilometri inainte de intrarea in comuna Vorona, iar pentru cei care doresc sa ne ajute financiar avem urmatoarele conturi:
LEI: RO25BRDE070SV09973150700
EUR: RO21BRDE070SV09973230700
Preot Paroh Simionica Ionut Bogdan
Parohia "Intrarea Domnului in Ierusalim"
Satul Mesteacan, Comuna Corni
Judetul Botosani
-
Intrarea Domnului in Ierusalim prevesteste Invierea Sa
Publicat in : Duminica Floriilor - Intrarea Domnului in Ierusalim
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.