Biserica din Reuseni

Biserica din Reuseni, purtand hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul", este un lacas de cult ortodox situat in satul Reuseni (comuna Udesti), la o distanta de aproximativ 16 kilometri sud-est de municipiul Suceava. Despre vechimea satului Reuseni nu se cunoaste aproape nimic documentar. Se precizeaza insa ca pe locul actual al acestuia a existat inca din-nainte de anul 1400 o asezare de oameni.

De-a lungul vietii sale, domnitorul Stefan, neintrecut in ctitorii, a ridicat o multime de locasuri spre slava lui Dumnezeu. Biserica Sfantului Ioan Botezatorul este considerata a fi ultima ctitorie a Sfantului Stefan cel Mare si Sfant (1457-1504).

Cu biserica de la Reuseni se asemeneaza foarte mult, in forma si proportii, Biserica din satul Arbore pe care si-a durat-o, cu un an mai inainte de a se incepe cladirea bisericii de la Reuseni, Luca Arbure, hatmanul ostirilor moldovenesti si parcalabul Sucevii atat de credinciosul, dar si atat de nefericitul sfetnic si tovaras de arme al lui Stefan cel Mare si al urmasului acestuia, Bogdan.

Biserica din Reuseni - scurt istoric

Pe locul unde este zidita biserica, la data de 15 noiembrie 1451, a fost taiat capul voievodului Bogdan al II-lea (1449-1451), tatal lui Stefan cel Mare - la o nunta, de catre Petru al III-lea Aron (domnitor al Moldovei in perioadele 1451-1452, 1454-1455 si 1455-1457), care venise cu armata asupra lui Bogdan ca sa-l scoata din scaunul domnesc.

Traditia locului spune ca, dupa ce a fost ucis tatal lui Stefan cel Mare, acesta s-a refugiat in padurea vecina, ascunzandu-se intr-un stejar, de frica lui Petru Aron, care voia sa-l omoare.

Dar nici Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste impotriva uzurpatorului Petru Aron si dupa doua lupte - la Doljesti si satul Obric, il biruieste pe Petru, urcandu-se pe scaunul Moldovei, domnind pana in anul 1504.

Constructia bisericii a fost inceputa la data de 8 septembrie 1503 de catre Sfantul Stefan cel Mare si Sfant, dar cum domnitorul a murit intre timp, biserica a fost finalizata la data de 18 septembrie 1504 de catre fiul sau, domnitorul Bogdan al III-lea (1504-1517).

Pisania are urmatorul cuprins: "In anul 7011 septembrie 8, Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, a binevoit si a zidit acest hram in numele Taierii cinstitului cap al cinstitului si slavitului prooroc inainte mergator si botezator Ioan, in acest loc unde a fost taiat capul tatalui sau Bogdan Voievod. Si pe Stefan Voievod l-a ajuns moartea, vesnica lui pomenire, iar fiul sau Bogdan Voievod a continuat cele incepute de tatal sau si a terminat biserica in anul 7012, in luna septembrie 18." (Pisania Bisericii din Reuseni)

Ramasitele pamantesti ale lui Bogdan al II-lea au fost inhumate in biserica din satul Secuieni, cam la 10 kilometri de Reuseni. Piatra de mormant gasita aici arata ca acestea nu au fost reinhumate in Biserica din Reuseni, asa cum voia sa faca Sfantul Stefan cel Mare.

In anul 1868 Biserica din Reuseni s-a acoperit cu sindrila, iar in anul 1906 s-a acoperit cu tabla prin dania credinciosilor. 

In ceea ce priveste interiorul bisericii, acesta a ramas acelasi, nesuferind nici o schimbare: fara pictura si cu ornament frumos. In anul 1843 s-a refacut iconostasul, s-a podit biserica cu scanduri pe timpul preotului Lazar Marian (1833-1861) inlaturandu-se vechea pardoseala din caramida.

Biserica din Reuseni - arhitectura si podoabe

Planul bisericii este unul dreptunghiular, fara turla, cu altar, naos si pronaos. In partea vestica, zidurile laterale se prelungesc, formand o nisa semicirculara care servea drept clopotnita. Nu se pastreaza urme de pictura pe nici unul dintre peretii bisericii.

Biserica din Reuseni - "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" - face parte din grupa bisericilor construite in plan mixt, provenit din combinarea planului longitudinal cu cel trilobat, fara turla si abside laterale. Biserica are o lungime de 25,50 de metri, o latime de 9,50 metri si o inaltime de 11 metri.

Soclul bisericii si-a pastrat profilul. Peretii se prelungesc spre apus (vest) cu 2,50 metri si sunt legati printr-un arc lat in plin centru, formand o nisa semicirculara care a servit drept clopotnita. Clopotnita actuala, construita din lemn, apartine secolului al XIX-lea.

Ferestrele bisericii sunt mici, cu chenare dreptunghiulare de baghete incrucisate la colturi si cu partea interioara in semicerc. Usa prin care se intra in pronaos, taiata in peretele sudic, are un chenar de muluri, fara baze, terminate in arc frant.

In pronaos se afla un mormant in zid, care nu a fost inca identificat, se crede totusi ca acest mormant ar fi al boierului Mihalache care a fost unul din ctitorii bisericii. Calota pronaosului este asezata pe un sistem de opt arcuri dispuse etajat.

De asemenea, naosul este boltit cu o calota similara. Usa prin care se patrunde in naos are muluri incrucisate la colturile de sus. Absidele naosului sunt inscrise in grosimea peretilor si incadrate de doua manunchiuri de colonete angajate, sculptate in piatra, cu bazele ornamentale. Absida altarului cu bolta in sfert de sfera are spre nord si sud obisnuitele nise ale proscomidiarului si diaconiconului. Biserica nu a fost pictata nici pana in ziua de astazi.

• Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
  Publicat in : Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul
• Cuvant la Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
  Publicat in : Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul