Biserica Sfantul Ilie Gorgani

Biserica Sfantul Ilie Gorgani, din inima Bucurestilor, este o biserica cu aspect impunator, aflata pe o movila de pamant parcursa de trepte de marmura. Cercetand pisania de la intrarea in biserica, aflam despre o serie de ctitori care au contribuit la inaltarea acesteia, lucrare ce s-a finalizat in luna noiembrie a anului 1819.

Textul pisaniei este urmatorul: "Acest sfantu si dumnezeiescu lacasu, unde sa cinsteste si sa praznuieste hramul sfantului marelui proorocu Ilie Tesviteanu, in movila Gorganului, din temelie s-au ziditu al doilea randu in zilile Mariei Sale Domnului Ioanu Gheorghie Caragea, care au facutu si oarece ajutor incepator si sarguitor aflandu-sa dumnealui Bivv. Paharnicu Manolache Hrisosholeo, sotia dumnealui Elena, dmnealui Bivv. Clucer Radu Voinescu, dumnealui Bivv. Paharnicu Stefanu Voinescu si epitropu ostenitor Bivelu Clucer Gheorghe Artino dimpreuna ajutorandu-si breasla negutatorilor cojocari, iar prin indemnul acestor obraze, multi pravoslavnici crestini au ajutorat, pana s-au savarsit cu vreria lui Dumnezeu, incepandu-se sfintele slujbe. Dupa care asezandu-se epitropu Chir Spiru, dupa a sa ravna si cu ajutoriului celor de mai susu pomeniti, s-au poleitu si cele din launtru precum sa vad, in zilele Mariei Sale prea inaltatului Domnu Alexandru Nicolae Sutul Voevod. Si spre pomenirea vesnica s-au scrisu aceasta pisanie la anul de la intruparea Mantuitorului nostru IC. HC. 1819, Noemvrie."

Pe locul actualei biserici a existat o bisericuta de lemn, construita cu mult inainte, lucru mentionat de G.I. Ionnescu-Gion, in Istoria Bucurestilor. De la acesta aflam ca din vechime a existat o bisericuta de lemn pe movila numita a Gorganului. Biserica de lemn a fost inchinata in secolul XVII de Serban-Voda Cantacuzino metoh Manastirii Cotrocenilor. Biserica exista si in timpul lui Constantin Brancoveanu, in jurul anului 1694, cand primeste de la acesta, ca danie, un clopot.

Cea mai veche pomenire a Gorganului bucurestean o gasim la 6 august 1639, intr-un hrisov de la Matei Bassarab. Biserica de lemn a cazut din cauza vremii in timpul lui Alexandru Voda Ipsilanti. Biserica are hramul Sfantul Prooroc Ilie si la 1819 a fost reparata de enoriasii locului.

Sapaturile arheologice din anul 1953, au dat la iveala faptul ca prima biserica de pe dealul Gorganilor nu a fost din lemn, ci din zid. Si istoricii Paul Cernovodeanu si N. Vatamanu sustin ca prima biserica era construita din zid, mentionata ca atare si de Banul Mihai Cantacuzino.

In 1838 biserica a fost avariata de un cutremur. In 1862 s-au efectuat lucrari de reparare a ei, de zugravire si pardosire a altarului cu dale de piatra. Reparatii au fost facute si ulterior.

In fata pridvorului a existat, pana in 1927, un baldachin sprijinit pe doi stalpi din lemn. Pridvorul a fost si el un timp inchis cu geamuri, care momentan nu mai exista.

La inceputul secolului al XX-lea, mai exact in anul 1935, s-a construit turla principala ce se afla deasupra pridvorului si in care sunt adapostite si clopotele bisericii, unul mai mare, cu o inscriptie in limba poloneza, turnat in Polonia, in anul 1834, si un altul mai mic, cu o inscriptie in chirilica, ce are urmatorul continut: Acest clopot este a manastirii Moldovitii si s-au facut cu toata silinta Arhimandritului si igumen a acestii manastiri Kyr Benedict, 1777, aprilie 9.

Construirea turlei mari apartine membrilor Miscarii Legionare, care, inca din anul 1927 participau regulat la slujbele religioase de aici. Motivul pentru care ei s-au atasat de biserica Sf. Ilie Gorgani se explica prin faptul ca in imediata apropiere, pe str. Gutenberg, nr. 3, se afla, in casa Generalului Zizi Cantacuzino, Sediul Central al Miscarii.

Perioada interbelica, plina de framantari politice, si-a pus amprenta si asupra bisericii Sfantul Ilie Gorgani care, datorita faptului ca a fost locul de rugaciune al membrilor Miscarii Legionare, a fost denumita biserica legionarilor sau biserica legionara.

O ultima consolidare a bisericii a fost facuta in urma devastatorului cutremur din anul 1977, sub supravegherea arhitectului Constantin Joja.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica are un stil aparte, avand la baza un plan grecesc, fiind, totusi, un produs al artei ecleziale romanesti din secolul al XIX-lea, caracterizata de numeroase imprumuturi si imbinari intre diferite stiluri.

Este construita sub forma de nava, avand dimensiunile de 29 si 16 metri, interiorul fiind impartit in trei culoare cu cate doua randuri de strane si 10 stalpi de lemn (cinci de-o parte si cinci de alta), care sustin o bolta semicilindrica, pe centru, iar in laterale tavane tencuite de sipci.

Portalul usii de la intrare este sculptat in piatra, cu elemente artistice care apartin artei post-brancovenesti. In interior, in partea sudica, se afla sase morminte, acoperite cu lespezi de piatra si inscriptii chirilice si grecesti.

In 1913 s-a refacut in tempera pictura initiala a bisericii, de catre Constantin Popescu, continuata fiind de pictorul Corbu. Numele primilor pictori au ramas necunoscute. Mai tarziu, in 1936-1937, pictorul Alexandru Basarab, a zugravit biserica intr-un stil cu accente occidentale, pictura ce s-a deteriorat in timp.

In anul 1982 s-a hotarat refacerea vechii picturi, lucrarile fiind incepute de pictorul Pavel Chichisan, care, dupa ce a pictat Sfantul Altar si partea superioara a naosului, a trecut la cele vesnice, d-na Elisabeta Ursu terminand lucrarea in anul 1993.

Catapeteasma este formata din icoane zugravite in Grecia, la Muntele Athos, dintre care, de o mare valoare artistica, sunt cele 10 imparatesti. Biserica detine si o icoana a Sfantului Prooroc Ilie, datata din secolul al XVII-lea, de o deosebita frumusete, premiata la Expozitia de Arta bizantina si romaneasca de la Berna (Elvetia), in anii 1938-1939.

In anul 1999 s-a luat initiativa restaurarii icoanelor de pe tampla, lucrare finalizata de catre o echipa condusa de prof. Dorin Handrea. La aceste ornamente, sub mai multe straturi suprapuse de bronzuri si vopsele, restauratorii au scos la iveala stratul original, o splendida impletire de foita de aur si argint, de mare frumusete si valoare artistica. Cu prilejul acestei restaurari s-a luat hotararea sa se renunte la imbracamintea argintata a icoanelor.

• Biserica din Jilavele
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Alexeni
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Domnita Balasa
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica din Joseni
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: