Catedrala Episcopala din Husi, inchinata Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, este una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din judetul Vaslui. Construita de Sfantul voievod Stefan cel Mare, in anul 1495, biserica a fost rezidita din temelie de catre episcopul Inochentie al Husilor, intre anii 1753-1756. Din anul 1598 si pana astazi, aceasta biserica a slujit pe post de catedrala episcopala pentru Episcopia de Husi, afara de perioada anilor 1949-1996, cand episcopia a fost desfiintata.

Din anul 2004, Catedrala din Husi figureaza pe lista monumentelor istorice din judetul Vaslui, avnad urmatoarele elemente componente: Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel (1753-1756), Palatul Episcopal (1782-1792), pivnitele casei domnesti (secolele XV-XVII), turnul de poarta si clopotnita (1938) si zidul de incinta (1849).

Catedrala Episcopala din Husi - Sfintii Apostoli Petru si Pavel

Potrivit unei legende locale, zugravita in interiorul bisericii actuale, denumirea localitatii Husi se trage de la "boierul Husul", care a trait pe aceste meleaguri prin secolul al XV-lea. Urmasii acestuia ar fi construit prima biserica din localitate, din lemn, care a dainuit pana in anul 1459.

Spre sfarsitul secolului al XV-lea, localitatea Husi ajunge sa fie un renumit "targ", adica orasel. Sfantul voievod Stefan cel Mare (1457-1504) este cel care numeste localitatea "targ", contruind aici o curte domneasca si o biserica domneasca, in anul 1495, inchinata Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Aceasta biserica nu a fost inzestrata cu nici o proprietate, domnitorul dorind ca ea sa ramana biserica de curte, iar nu manastire sau biserica parohiala.

Pisania originala a bisericii, scrisa in limba slavona si pastrata si astazi deasupra usii de intrare, marturiseste urmatoarele: "Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a inceput a zidi aceasta casa intru numele sfintilor, slavitilor si intru-tot-laudatilor mai-marilor Apostoli Petru si Pavel, care este in Husi pe Draslavat si s-a savarsit in anul 7003 (1495), iar al Domniei-sale al 38-lea curgator, luna noiembrie 30."

In anul 1598, domnitorul Ieremia Movila (1595-1606) a intemeiat Episcopia Husilor, care se intindea de o parte si de alta a Prutului, precum si regiunile Orhei si Soroca. Cu aceasta ocazie, Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel a fost aleasa drept resedinta episcopala, domnitorul inzestrand-o cu multe averi.

Cutremurul de pamant din anul 1692 a daramat turlele bisericii si a avariat grav peretii acesteia. In continuare, biserica a avut iarasi de suferit, astfel incat in anul 1708 aceasta abia se mai tinea in picioare, casele imprejmuitoare daramandu-se si ele.

Intre anii 1709-1714, episcopul Sava al Husilor s-a straduit din rasputeri sa o repare, insa turcii si tatarii o vor prada iarasi, in anul 1711, in urma luptei de la Stanilesti. Mai apoi, precum marturiseste un document din data de 28 decembrie 1714, domnitorul Nicolae Mavrocordat (1711-1715) a reparat biserica si a construit ziduri de incinta si chilii, in curte. In anul 1740 insa, tatarii vor prada iarasi biserica, jefuind-o de tot ce avea mai de pret. In vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, biserica se afla intr-o stare jalnica, drept pentru care el o va scuti de taxe fiscale, pentru a putea sa fie reparata si innoita.

In anul 1752, scaunul episcopal al Husilor ajunge sa fie ocupat de episcopul Inochentie (1752-1782). Intre anii 1753-1756, ajutat de domnitorul Matei Ghica, episcopul Inochentie a daramat complet biserica cea veche, care abia se mai tinea in picioare, si a reconstruit-o din temelie. Din vechea ctitorie s-a mai pastrat decat pisania originala, sapata in marmura. Potrivit noii pisanii, biserica a fost sfintita in ziua de 9 ianuarie 1756. Drept recunostinta, episcopul Inochentie a fost inmormantat in biserica, langa tronul arhieresc.

Episcopul Iacob Stamati (1782-1792) a adus in biserica o noua catapeteasma, pictata de zugravul Nicolae Moscovli, in anul 1784, un clopot mare si o serie de vestminte lucrate in Venetia. Cel mai de pret dar facut bisericii ramane insa cinstita Mana a Sfintei Mucenite Chiriachi, adusa de episcop din Sfantul Munte Athos. Racla de argint in care se pastreaza Sfintele Moaste a fost daruita bisericii de catre generalul rus Pavel Kiseleff.

La randul sau, in anul 1793, episcopul Veniamin Costachi (1792-1796) a reparat si a pictat biserica episcopala. Mai apoi, in anul 1802, biserica a fost puternic avariata de un cutremur. Pentru aceasta, episcopul Meletie Lefter (1803-1826) a daramat biserica pana la ferestre si a rezidit-o, cu o singura turla.

In anul 1849, vechea catapeteasma este dusa in Biserica Sfintii Voievozi, din aceeasi localitate, in loc punandu-se una noua. In vremea episcopului Silvestru Balanescu a fost adaugata cea de-a doua turla (1891), au fost amplasate vitralii si a fost pictat interiorul bisericii si catapeteasma, de catre pictorul Gheorghe Tattarescu (1890-1891).

In vremea episcopului Conon Aramescu-Donici (1902-1912) s-a marit pridvorul si s-au construit cele doua vestmantarii, de o parte si de alta a Sfantului Altar. Sub episcopul Nifon Criveanu (1934-1935) s-a curatat intreaga biserica, spalandu-se pictura si reparandu-se elementele avariate. In urma cutremurului din 10 noiembrie 1940, turla zidita in anul 1891 s-a daramt, iar pictura a cazut de pe pereti. Biserica va fi reparata intre anii 1941-1945, prin grija episcopului martir Grigorie Leu (1940-1949), fiind resfintita in ziua de 29 iunie 1945.

Odata cu venirea comunistilor la putere, in ziua de 5 februarie 1949, Episcopia Husilor a fost desfiintata, teritoriul acesteia fiind unit cu cel al Episcopiei de Roman, sub denumirea de Episcopia Romanului si Husilor. Sediul fiind la Roman, biserica din Husi nu a mai fost folosita ca resedinta episcopala. Abia in anul 1996, Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane va reactiva Episcopia Husilor.

Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Husi a fost resfintita in ziua de 11 octombrie 1998, de catre patriarhul Teoctist Arapasu si mitropolitul Daniel Ciobotea, in fruntea unui insemnat sobor de ierarhi si preoti. Noua pisanie, asezata cu aceasta ocazie, marturiseste urmatoarele: "La data de 5 februarie 1949, regimul ateist a desfiintat aceasta Episcopie, fiind reactivata in anul 1996, avand ca episcop titular pe P.S. Ioachim Mares, sub pastorirea caruia s-au realizat urmatoarele lucrari (...). Cu savarsirea Sfantului Duh, duminica, 11 octombrie 1998, sfintitu-s-a aceasta biserica de catre Preafericitul Parinte Teoctist, patriarh al Romaniei, si de I.P.S. Daniel, Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, in cadrul unui sobor alcatuit din urmatorii ierarhi (...), impreuna cu soborul de preoti si un numar impresionant de credinciosi."

Din biserica zidita de Sfantul Stefan cel Mare s-a mai pastrat decat temelia si pisania. Actuala biserica este zidita in forma de cruce, cu o turla pe nos si un turn-clopotnita pe pronaos. In biserica, langa strana arhiereasca, se afla mormintele episcopilor Inochentie (1752-1782) si Meletie Istrati (1851-1857). Pe langa acestea, in curtea bisericii, in spatele Altarului, se afla mormintele episcopilor Iacov Antonovici (1924-1931) si Grigorie Leu (1940-1949).

Zidul de incinta, din caramida, a fost ridicat intre anii 1826-1848, de catre episcopul Sofronie Miclescu. Zidul a fost refacut in anul 1938, cand s-a construit si actualul turn de poarta. Actualul gard este din piatra si grilaj metalic, urmand traseul fostului zid de incinta. Turnul de poarta este sprijinit la colturi de contraforturi in trepte. Incaperea care adaposteste clopotnita este marcata, in exterior, printr-un registru de ocnite in acolada; aici se afla un clopot de aproape doua tone, turnat dupa modelul clopotului lucrat la Kiev pentru biserica domneasca din Barlad, de catre domnitorul Vasile Lupu.

Din vechea casa domneasca, construita de Sfantul Stefan cel Mare, s-au mai pastrat decat pivnitele. In secolul al XVIII-lea, acestea au fost acoperite de o noua constructie, care a servit drept Palat Episcopal. Resedinta episcopala a fost incendiata de turci, in anul 1711, fiind refacuta de episcopul Sava, in anul 1714. Actualul palat episcopal a fost construit intre anii 1771-1792.

 

Intre anii 1826-1849, la initiativa episcopului Sofronie Miclescu, au fost construite o serie de chilii. Acestea au fost renovate de episcopul Nifon Criveanu, in anul 1934. Pentru o buna vreme, in aceste chilii au functionat Scoala de Cantareti Bisericesti si Seminarul Eparhial.

In curtea manastirii, in partea de miaza-zi a bisericii, se afla statuia Sfantului Stefan cel Mare, lucrata de sculptorii Gheorghe Alupoae si Cristian Pantea, iar apoi turnata in Baia Mare, in anul 1995. Tot in curte se mai afla si o troita de lemn, sculptata de catre parintele Mina Dobzeu, calugarul basarabean care l-a botezat pe Nicolae Steinhardt, in ziua de 15 martie 1960, intr-o puscarie comunista.

Teodor Danalache