Manastirea Maxineni se afla in apropierea comunei Maxineni, la 35 de kilometri nord-vest de orasul Braila, in judetul Braila. Asezata la confluenta raurilor Siret si Buzau, la hotarul dintre Tara Romaneasca si Moldova, Manastirea Maxineni a fost ctitorita de domnitorul Matei Basarab al Tarii Romanesti, intre anii 1636-1637.
Manastirea Maxineni - scurt istoric
Manastirea Maxineni este atestata pentru intaia data la 2 septembrie 1637. Biserica a fost ridicata pe locul unei biserici mai vechi, din lemn. Manastirea a fost enumerata, de Matei Basarab, in hrisovul solemn de la 27 noiembrie 1640, in randul marilor ctitorii. Lucrarile de constructie au fost terminate in data de 25 iunie 1651, cand a avut loc si sfintirea bisericii, care a fost inchinata Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul (24 iunie).
Nicolae Iorga arata ca Matei Basarab si sotia sa, Elena Doamna, au inaltat ctitoria pe locul unei biserici de nuiele, fosta vatra a satului Maxineni, urmand sa aiba un rol de seama in apararea tarii, aflandu-se in imediata vecinatate a Raialei Braila si a granitelor Moldovei lui Vasile Lupu.
Pisania originala a manastirii, pastrata astazi in Muzeul National de Istorie a Romaniei, din Bucuresti, spune: "Acesta sfanta si dumnezeiasca besereca ci iaste hramul a nasterii lu sti Ioana Crastitel facutu-o-am eu, robul lui Dumnezeu, Io Mateiu Basaraba voevod i gospojda Ilina. Mergandu dumniia mea la oaste am tabaratu prea malul Siretului. Ci am vazut dumniia mea cest loc bun si tare si era o besereca mica de nuiale si lipita cu lut. Dici, cu vrerea lui Dumnezeu si cu ajutorul Sfantului hram am facut acesta besereca de piatra sa fie dumnii mele pomeana. Si au fostu ispravnnicu cu multu ostenitoru si indemnatoru jupana Radulu vel capitan. Si au fostu dentaiu multu nevoitoru cu sfanta manastire egumen eromonah Chiril. Si al doile ispravnic Lupuu vist. Cu mila lui Dumnezeu crestinu Matei Basarab i gospodin vasul zemle Oglovlahiscoe grobu peceat."
Domnitorii munteni au intarit in mod constant aceasta manastire. Dintre acestia, se remarca in mod deosebit domnitorii Mihnea al III-lea Radu, Grigorie Ghica, Gheorghe Duca, Serban Cantacuzino, Sfantul Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino. Se adauga domnii fanarioti ai Tarii Romanesti din secolul al XVIII-lea, anume: Nicolae Alexandru Mavrocordat, Ioan Mavrocordat, Mihail Racovita, Grigorie II Ghica si Constantin Nicolae Mavrocordat.
Din cauza vitregiei vremurilor si a deselor inundatii, pe la mijlocul veacului al XVIII-lea, Manastirea Maxineni a fost parasita. Domnitorul Grigore al II-lea Ghica a transformat Manastirea Maxineni, impreuna cu alte zece manastiri, in metoc al Spitalului Sfantul Pantelimon, din Bucuresti. Din acest moment, manastirea a inceput sa fie administrata de staretul Manastirii Sfantul Ioan, din Focsani.
Manastirea se va ruina si mai mult. Cutremurele din 1838 si 1856 au subrezit zidurile groase ale ctitoriei, ceea ce a necesitat reparatii majore in 1858, pe vremea protosinghelului Ciprian. Singura restaurare majora a avut loc intre anii 1858-1859, in timpul caimacanului Alexandru Ghica si al principelui Alexandru Ioan I, dupa cum spune pisania:
"S-a ridicat din temelie acest dumnezeiesc lacas, intru cinstea si pomenirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, de catre fericitul intru pomenire Domnul Matei Basarab voievod, anul 1638, in trecere ce a avut cu ostirea sa pe aici. Dupa termen de 220 ani fiind ajunsa in ruinare de intemperiile vremurilor, acum, din porunca Creatorului s-a razuit, innoit si impodobit in zilele si prin bunavointa printului caimacan Alexandru Ghica - reparandu-se prin silintele si din parte-i cheltuieli a cuviosiei sale Ciprian, egumenul acestei manastiri, luand savarsire in zilele luminatului domn al Principatelor Unite Alexandru Ioan I, iar Episcop al Eparhiei Dumnealui Domn Filotei, 1859."
Intre anii 1864-1877, biserica manastirii a slujit ca biserica parohiala pentru satenii din satul Maxineni. In iarna 1916-1917, in timpul luptelor de pe Siret, trupele germane si austro-ungare invadatoare s-au refugiat in manastire, asezamantul fiind bombardat. La 17 februarie 1917, zidurile au fost lovite de obuzele tunurilor romanesti, iar explozia depozitului de munitie din incinta, aruncat in aer de armatele rusesti, a ingropat manastirea. O alta explozie, produsa in cel de-al Doilea Razboi Mondial, a distrus in proportie de peste doua treimi biserica istorica, manastirea fiind practic parasita.
Manastirea Maxineni a fost reinfiintata in anul 1990, la initiativa Inalt Preasfintitului Casian al Dunari de Jos si prin stradania parintelui arhimandrit Simeon Ovezea. Un ajutor insemnat a venit si din partea Primariei Municipiului Braila. La 24 iunie 1990, de hramul istoric al manastirii, la Maxineni a sunat din nou clopotul, a batut toaca si a fost savarsita Sfanta Liturghie, de catre Inaltpreasfintitul Casian al Dunarii de Jos.
Noua biserica a manastirii a fost sfintita in data de 24 iunie 2004, de catre Chiriarhul Dunarii de Jos, care a binecuvantat si noile corpuri de chilii. Noua biserica, situata la 45 de metri de vechea ctitorie domneasca, a fost construita intre anii 2001-2004, in stilul bisericilor lui Matei Basarab. Are o lungime de 19 metri si o latime de 7 metri. Este inalta de 19 metri.
Vechea ctitorie a lui Matei Basarab are o fundatie de 2,50 metri adancime si ziduri groase de 1, 50 metri. Biserica se afla in proces de reconstructie. Biserica voievodului Matei Basarab este astazi complet refacuta. Lucrarile au fost savarsite cu ajutorul inginerului Dumitru Bahamat si a arhitectului Calin Hoinarescu. Urmeaza sa se execute la interior lucrari de pictura. Staretia veche, care era de asemenea o ruina, si care dateaza din aceeasi perioada cu biserica, este in proces de restaurare. De asemenea, zidul incintei vechi a manastirii, ruinat si acesta, se restaureaza si astfel ctitoria va fi refacuta in integralitatea ei.
Iulian Predescu
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.