Manastirea Poiana Marului este o veche manastire ortodoxa aflata in comuna Bisoca, judetul Buzau. Din localitatea Ramnicu Sarat se porneste spre nord-vest, pana in localitatea Buda, de unde se pleaca spre localitatea Jitia, de aici si pana la manastire mai avand de parcurs doar trei kilometri. Din orasul Buzau se pleaca spre localitatea Sapoca-Vintila Voda, iar din aceasta, spre localitatea Bisoca, de aici si pana la manastire mai avand de parcurs alti sapte kilometri.

Manastirea Poiana Marului a fost ctitorita in anul 1730, prin osteneala Sfantului Cuvios Vasile, venit aici din Manastirea Dalhauti. Biserica cea veche a manastirii are drept hram "Duminica Tuturor Sfintilor", biserica cea noua are drept hram "Nasterea Maicii Domnului", iar paraclisul este inchinat "Sfantului Ilie Tesviteanul".

Manastirea Poiana Marului - scurt istoric

Manastirea Poiana Marului a fost intemeiata in anul 1730, de catre Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului. Obstea monahala aduna pe atunci multi calugari iubitori de osteneala si de rugaciune.

Biserica de lemn a manastirii, precum si chiliile acesteia, au pierit intr-un incendiu, in anul 1771, acestea fiind refacute, mai apoi, intre anii 1780-1784. O alta biserica, tot din lemn, a fost construita intre anii 1810-1812, prin osteneala Cuviosului Teodosie al II-lea, staretul de atunci al manastirii. Un incendiu izbucnit in iarna anului 1879 distruge staretia, trapeza si o parte din chilii. 

Viata monahala a continuat in aceasta manastire retrasa pana in anul 1893, cand aceasta a fost desfiintata de autoritati. Manastirea din Poiana Marului a fost redeschisa abia in anul 1938, in aceasta fiind asezata o obste de maici. In anul 1956, cele doua biserici de lemn ale manastirii au fost renovate pe cheltuiala Comisiei Monumentelor Istorice.

Incepand cu anul 1959, odata cu aplicarea Decretului 410, in obstea Manastirii Poiana Marului a mai ramas decat un singur vietuitor. Abia dupa anul 1990, retrasa manastire din Poiana Marului redevine manastire de calugari, precum a fost inca dintru inceput.

Biserica veche a manastirii este construita in forma de cruce, din barne de stejar imbinate cu scandura. Biserica are un pridvor deschis, sustinut de sase stalpi de lemn uniti sus, prin arcade semicirculare. In exterior, fatadele bisericii prezinta un brau inconjurator sculptat, deasupra caruia se afla mai multe icoane pictate pe lemn. 

Cele cinci turle cu sase laturi sunt asezate pe toata suprafata bisericii: una deasupra Sfantului Altar, una deasupra naosului, una deasupra pronaosului si cate una deasupra fiecarei strani. Turlele sunt acoperite cu "solzi de tabla", iar biserica este invelita cu sindrila.

Biserica cea veche a fost pictata in ulei, direct pe lemn, in trei registre. Tributara stilului neo-bizantin, pictura se aseamana insa si cu stilul rusesc, familiar Sfantului Cuvios Vasile. La randul sau, paraclisul monahal, construit in anul 1991, a fost pictat de catre arhidiaconul Gabriel Sibiescu.

Biserica din cimitir a fost construita tot din lemn, in forma de nava, fara abside; aceasta are o singura turla joasa, asezara pe pronaos, fiind acoperita in intregime cu sindrila. La o distanta de patruzeci de metri de biserica cea veche se inalta turnul clopotnita. Acest turn din lemn, care adaposteste clopotele, a fost construit in anul 1935, de catre episcopul Ghenadie Niculescu.

In anul 1991, cand a fost construit paraclisul, obstea s-a nevoit si cu ridicarea unei case arhieresti. Tot acum s-a renovat si cladirea care adaposteste trapeza si camera pentru oaspeti. Pe langa cele amintite mai sus, in curtea manastirii se mai afla si alte trei cladiri, zidite din lemn si caramida, alocate nevoilor gospodaresti ale obstii.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, manastirea din Poiana Marului a constituit unul dintre cele mai importante centre monahale si culturale ale tarii. Sfantul ieroschimonah Vasile, mare organizator al monahismului romanesc si indrumator de seama in rugaciunea isihasta, praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 25 aprilie, a fost primul staret al acestei manastiri.

In anul 1840, in aceasta manastire a fost izolat poetul Cezar Boliac. Aici se odihnea adesea poetul Alexandru Vlahuta, precum si Barbu Delavrancea. In lucrarea numita "Romania Pitoreasca", marele Vlahuta descrie frumusetea acestor locuri, zicand: "Din codrii Gavanelor iesim pe-ntinsoare de plaiuri, spre rasarit, pe sub "Gropile de aur" din Muntele Bisoca - Abrudul Buzaului -, lasam in urma sate, imprastiate pe vai, si locuri cu ostroave plutitoare si izvoare sarate ce-astern, pe unde trec, carari de zapada, si dupa vreo trei ceasuri de umblat tot pe locuri invalurate si pe sub franturi de dealuri descoperite, cotim la stanga si dam de mareata spintecatura a Ramnicului. Valea se deschide ca o carte, pe malurile-i revarsate, de-o uimitoare inaltime, se-nfig gospodarii, casute rare, fanete-ngradite cu leaturi, fasioare de livezi prinse pe clinuri inguste, gata parca sa porneasca si sa curga toate in rapa. Aici, la capatul Bisocii, e Schitul Poiana Marului, ascuns in mijlocul padurii ce-mbraca pana jos malul drept al Ramnicului."

Teodor Danalache

• Rugaciunea inimii
  Publicat in : Religie
• Rugaciunea inimii
  Publicat in : Editoriale
• Rugaciunea inimii
  Publicat in : Religie
• Rugaciunea inimii
  Publicat in : Editoriale
• Rugaciunea inimii intr-o lume fara inima
  Publicat in : Editoriale

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: