Rugaciunea "Tatal nostru" poate fi impartita in trei parti: chemare, cereri si incheiere. Prima parte, chemarea, sunt cuvintele: "Tatal nostru, Carele esti in ceruri". Partea a doua contine sapte cereri. "Vie imparatia Ta" este cea de-a doua cerere.
Imparatia Lui Dumnezeu apare in unele texte din Sfanta Scriptura ca fiind tinta spre care trebuie sa ne indreptam: "Veniti, binecuvantatii Parintelui Meu, mosteniti Imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii" (Matei 25, 34).
In alte texte, ea apare ca fiind realitatea care se apropie de noi: "Iata, Eu stau la usa si bat; de-Mi va auzi cineva glasul si-Mi va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine" (Apocalipsa 3, 20).
In fata acestor texte, apare intrebarea: omul se indreapta spre Imparatie sau ea se indreapta spre om? Daca am afirma ca doar omul se indreapta spre Imparatie, atunci am putea sustine ca in aceasta lume omul este doar calator, este mereu pe drum, niciodata insa partas al Imparatiei. In astfel de conditii accesul in Imparatia lui Dumnezeu ar fi posibil numai dupa moarte.
Daca dimpotriva, am spune ca doar Hristos este Cel care vine spre noi, atunci am fi tentati sa afirmam ca lipsa unirii unora cu Hristos este data de nevizitarea acestora de catre Mantuitorul.
Raspunsul la intrebarea: Cine catre cine se indreapta?, il gasim in Pilda Fiului Risipitor. Cand Tatal isi vede de departe fiul venind acasa, ii iese in intampinare. Ceea ce se petrece nu e o simpla revenire a fiului in preajma tatalui, ci o intalnire la care participa amandoi. Dar ca tatal sa-l zareasca si sa alerge in intampinarea lui, a fost nevoie ca fiul sa-si doreasca si sa depuna tot efortul de a ajunge acasa.
IPS Bartolomeu Anania spune ca Imparatia lui Dumnezeu vine spre noi in masura in care noi pasim spre ea. Imparatia este dar dumnezeiesc, insa suntem indemnati a ne ruga pentru sosirea acesteia.
Sfantul Grigorie de Nyssa talcuieste astfel cuvintele "Vie imparatia Ta": "Cand cerem sa vina la noi imparatia lui Dumnezeu, cerem aceasta prin puterea lui Dumnezeu. Cer sa ma izbavesc din stricaciune, sa ma eliberez de moarte, sa fiu dezlegat de legaturile pacatului si sa nu mai imparateasca asupra mea moartea, sa nu mai lucreze impotriva tirania mortii, sa nu mai fiu sub stapania celui ce ma razboieste, sa nu ma mai duca acolo prin prinsoare in pacat, ci sa vina la mine imparatia Ta, ca sa se mute in nefiinta patimile ce ma stapanesc si imparatesc acum peste mine“.
Imparatia lui Dumnezeu incepem sa o gustam din aceasta lume. Aici este o pregustare a celor vesnice, dincolo - odihna in ele. Dar sa nu uitam ca Imparatia lui Dumnezeu, pe care noi o cerem zilnic lui Dumnezeu, prin intermediul rugaciunii, nu este din lumea aceasta (Ioan 28, 36). Imparatia lui Dumnezeu este o realitate care tine de prezenta si lucrarea Duhului Sfant, situata intre "deja" in orice sfant si "nu inca" in cel care lucreaza in acest sens.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.