De veti iesi din casa mohorati...

De veti iesi din casa mohorati...

Oftăm şi gemem: „Nimeni nu vine să mă vadă, nimeni nu mă iubeşte, nimeni nu se interesează de mine!" Dar ce, oamenii sunt datori să ne distreze pe noi, cei pasivi şi indiferenţi?

Maica Tereza convingea prin propriul exemplu: „în loc să staţi într-un colţ, ocupându-vă cu autocanibalizarea şi aşteptând atenţie de la ceilalţi, faceţi voi înşivă primul pas: mergeţi la oameni... Deveniţi necesari, şi ei vor veni la voi! Uitaţi-vă la trandafirul ce înfloreşte. El răspândeşte parfum, şi toţi sunt atraşi de el: şi albinele, şi fluturii. Toţi vor să respire mireasma lui - şi asta fiindcă s-a deschis. De ce rămâneţi închişi şi nu răspândiţi mireasmă?"

Există următoarea anecdotă. Porcul s-a plâns vacii: „Oamenii vorbesc mereu de bunătatea ta şi de ochii tăi blânzi. Sigur, tu le dai lapte şi unt, dar eu le dau mai mult: cârnaţi, şuncă, şniţele, şorici, păr pentru periuţe de dinţi; îmi fierb până şi picioarele! Şi totuşi, nimeni nu mă iubeşte. De ce?" Vaca, după ce a tăcut o vreme, i-a răspuns: „Probabil fiindcă eu dau totul încă din timpul vieţii."

Mi-a plăcut povestirea „Circuitul binelui în natură" a unui autor contemporan. Unei tinere i-a înflorit cactusul.

De patru ani stătea pe pervaz posomorât şi „nebărbierit", dar uite că pe neaşteptate a făcut un asemenea cadou!

Cufundată în cugetarea la cactus, femeia a călcat pe picior în metrou un bărbat cu înfăţişare mohorâtă, dar nu a reacţionat cu enervare când acesta i-a făcut observaţie (de pildă, „dacă sunteţi atât de delicat trebuia să mergeţi cu taxiul"), ci i-a zâmbit: „Pentru numele Domnului, nu vă supăraţi: n-am avut de ce să mă ţin. Dacă vreţi, călcaţi-mă şi dumneavoastră pe picior, şi o să fim chit."

Bărbatul a înghiţit ceea ce îi stătea pe limbă, a coborât liniştit la staţia unde trebuia să coboare şi n-a ocărât-o pe vânzătoarea de la chioşcul de ziare, care-i dăduse greşit restul: „Nu-i nimic grav, mai număraţi o dată. Nici eu nu sunt azi prea tare la socotit" - iar vânzătoarea, îmbunată vizibil, nu s-a apucat să dea la scădere presa nevândută, ci i-a dăruit unui bătrân două reviste şi un teanc de ziare. Acestuia îi plăcea foarte mult să citească, dar cumpăra ziare mai ieftine. El a plecat acasă mulţumit, cu vraful de ziare sub braţ, şi când a întâlnit-o pe vecina de la etajul de sus nu i-a făcut scandal ca de obicei („copilul dumneavoastră sare prin casă ca un cal, de ce nu-l educaţi cum trebuie?"), ci a exclamat: „Ce a crescut fiica dumneavoastră! Nu-mi dau seama cu cine seamănă mai mult: cu dumneavoastră sau cu soţul? O să fie o frumuseţe, credeţi-mă, am ochiul format!"

Iar vecina şi-a dus copilul la grădiniţă, după care a dat fuga la serviciu, la policlinică, unde n-a certat-o pe femeia zăpăcită care se înscrisese pentru consult la neuropatolog pentru ieri, dar a venit astăzi: „Lăsaţi, nu vă necăjiţi, şi eu mai uit! Staţi puţin, că mă duc să-l întreb pe doctor dacă vă primeşte." Iar femeia, la rândul său, n-a început să ameninţe cu reclamaţii în toate instanţele, inclusiv tribunalul de la Strasbourg, pretinzând să i se prescrie medicamentul-minune care nu a fost încă inventat, ci şi-a cerut scuze: „Să ştiţi că nu m-am prostit de tot, înţeleg că bătrâneţea nu se vindecă. Să mă iertaţi, domnule doctor, că v-am făcut capul calendar! Vin la dumneavoastră ca la serviciu."

Iar doctorul s-a dus seara acasă. Pe drum i s-a făcut milă de băbuţă, s-a gândit: „Uite-aşa trece viaţa pe lângă noi", şi pe neaşteptate i-a cumpărat soţiei un bucheţel de flori şi un tort. „Ce ne tot dondănim mereu, parcă suntem copii! - i-a zis, sărutând-o şi îmbrăţişând-o. Uite, ţi-am cumpărat un tort, numai că am pus din greşeală mapa pe el. Dar nu-i nimic, asta nu influenţează calităţile gustative! Şi flori ţi-am cumpărat - ce-i drept, şi pe ele le-am cam turtit cu mapa, s-au şifonat. Poate o să se învioreze."

„O să se învioreze! - a zis cu încredere soţia. Le reanimăm noi. Imaginează-ţi: astăzi când m-am trezit, m-am uitat - şi ce crezi? A înflorit cactusul! Vezi?"

Bună povestire! Omul bun te şi învaţă să faci binele -şi asta fără cicăleală! Imi amintesc versurile simple ale cântăreţului rus Serghei Trofimov.

„Eu oamenilor sunt deprins să le zâmbesc,
Ca şi cum ne-am cunoaşte de ani mii,
Căci fericirea e ca tortul de pe masă:
Nimeni nu-l poate singur dovedi.
Eu oamenilor sunt deprins să le zâmbesc,
Şi sunt convins că negreşit aşa va fi:
In ceasul greu, când întristarea arde,
Şi mie cineva îmi va zâmbi

KONSTANTIN V.ZORIN

DACĂ PUTERILE SUNT PE SFÂRŞITE, EDITURA SOPHIA

Cumpara cartea "DACĂ PUTERILE SUNT PE SFÂRŞITE"



 

Pe aceeaşi temă

11 August 2016

Vizualizari: 12095

Voteaza:

De veti iesi din casa mohorati... 5.00 / 5 din 5 voturi. 2 review utilizatori.

Comentarii (2)

  • georgeta balla Postat la 2016-08-12 18:54

    Minunat articol ! Inmultirea binelui fara prea mare efort, si cat de multa pace ar fi in lume ! Doamne ajuta !

  • porfyrus porfyrusPostat la 2016-08-12 08:42

    Foarte frumos!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact