PASTORALA SFANTULUI SINOD: 2012 - Anul omagial al Tainei Sfantului Maslu si al ingrijirii bolnavilor in Patriarhia Romana

Se citeste in toate bisericile din Patriarhia Romana in prima duminica din postul Nasterii Domnului (18 noiembrie 2012)

PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL,
PREACUCERNICULUI CLER
SI PREAIUBITILOR CREDINCIOSI
DIN CUPRINSUL PATRIARHIEI ROMANE,
Har, mila si pace de la Dumnezeu Tatal, Fiul si Sfantul Duh, iar de la noi parintesti binecuvantari!
Preacuviosi si Preacucernici Parinti;
Iubiti frati si surori in Domnul,

Anul 2012 a fost proclamat de Sfantul Sinod ca Anul omagial al Tainei Sfantului Maslu si ingrijirii bolnavilor in Patriarhia Romana, avand in vedere ca viata ti sanatatea omului sunt daruri ale lui Dumnezeu fata de care Biserica iti arata mereu grija ti responsabilitatea. Sfanta Evanghelie ti Sfintii Parinti subliniaza legatura intre suflet ti trup, intre viata spirituala si activitatea sociala a omului, intre rugaciune si actiune, intre evlavie si darnicie, intre Liturghie si filantropie.

Ingrijirea bolnavilor si curatirea de pacat au fost accentuate inca din Vechiul Testament prin: indemnul de a cerceta pe bolnavi „Nu te teme a cerceta pe bolnavi, ca pentru aceste fapte vei castiga iubirea” (Ecclesiastul 7, 37) ti sfatul de a recurge la stiinta medicilor, care este de la Dumnezeu: „Si doctorului da-i loc, ca si pe el l-a facut Domnul […] ca si el se va ruga Domnului, ca sa dea odihna si sanatate spre viata” (Intelepciunea lui Iisus Sirah 38, 12, 14), subliniind rolul curatitor si tamaduitor al untdelemnului sfintit si al ungerii bolnavului de sapte ori cu acesta (Levitic 14, 15-17; Isaia 61, 1).

Vindecarea celor suferinzi este unul dintre actele insotitoare propovaduirii Mantuitorului Iisus Hristos pe acest pamant, o implinire a profetiilor Vechiului Testament (Isaia 53, 4). Sfantul Evanghelist Matei marturisette ca Hristos „a scos duhurile cu cuvantul si pe toti cei bolnavi i-a vindecat, ca sa se implineasca ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: „Acesta neputintele noastre a luat si bolile noastre le-a purtat” (Matei 8, 16-17). De asemenea, tamaduirea bolnavilor este o manifestare a puterii dumnezeietti a lui Hristos, Care a venit in lume spre a vindeca, prin Patimirile, Moartea si Invierea Sa, intreaga umanitate cazuta in boala pacatului „toti cati aveau bolnavi de felurite boli ii aduceau la El; iar El, punandu-si mainile pe fiecare dintre ei, ii facea sanatosi. Din multi ieseau si demoni, care strigau si ziceau: Tu esti Fiul lui Dumnezeu” (Luca 4, 40-41).

Mantuitorul Iisus Hristos a impartasit Apostolilor Sai puterea vindecarii cand i-a indemnat: „Mergand, propovaduiti zicand: S-a apropiat Imparatia cerurilor. Tamaduiti pe cei neputinciosi, inviati pe cei morti, curatiti pe cei leprosi, pe demoni scoateti-i” (Matei 10, 7-8). Modalitatea biblica a vindecarilor, prin pocainta si ungere cu untdelemn, este relatata de Sfantul Evanghelist Marcu, care spune ca Apostolii propovaduiau pocainta „si scoteau multi demoni si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi si-i vindecau” (Marcu 6, 13). Insa, puterea vindecarii sufletesti, adica a iertarii pacatelor, care depaseste miracolul oricarei vindecari trupesti, le-a fost incredintata Apostolilor dupa Inviere, cand Hristos Mantuitorul le-a zis acestora: „Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi. Si zicand acestea, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfant! Carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate, si carora le veti tine, vor fi tinute” (Ioan 20, 21-23).

Vindecarea bolnavilor sau alinarea acestora nu a fost niciodata lucrarea exclusiva a puterii si ostenelilor omenesti, exprimate in actul medical si social. In Taina Sfantului Maslu, prin slujirea episcopilor si preotilor, Mantuitorul Hristos este Cel care ne vindeca in mod nevazut, Sfantului Apostol Petru marturisind ca: „[…] noi suntem astazi cercetati pentru facere de bine unui om bolnav, prin cine a fost el vindecat, cunoscut sa va fie voua tuturor ti la tot poporul lui Israel ca in numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, pe Care voi L-ati rastignit, dar pe Care Dumnezeu L-a inviat din morti, intru Acela sta acesta sanatos inaintea voastra” (Fapte 4, 8-10).

Intrucat Taina Sfantului Maslu reprezinta lucrarea principala Bisericii pentru bolnavi si suferinzi, Sfantul Apostol Iacov il indruma pe crestinul bolnav „sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn, in numele Domnului. Si rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi facut pacate se vor ierta lui” (Iacov 5, 14-15). In acest fel, este evidentiat scopul vindecator al Tainei Sfantului Maslu, ti anume de a vindeca omul bolnav sufleteste si trupeste, prin marturisirea prealabila a pacatelor in Taina Spovedaniei si, apoi, prin primirea Sfintei Impartasanii, pentru desavarsirea vindecarii primite de la Mantuitorul Iisus Hristos.

Prin rugaciunile rostite la slujba Sfantului Maslu, cerem de la Hristos tamaduire celui care este in neputinta sufletului si a trupului( Cf. Rugaciunea a cincea de la Taina Sfantului Maslu, in Aghiazmatar, EIBMBOR, Bucuretti, 2002, pp. 157-158) ti sa intareasca toate madularele si gandirea acestuia cu harul Tau.( Cf. Rugaciunea a tasea de la Taina Sfantului Maslu, in Aghiazmatar,p. 152) Bolile nu constituie un efect exclusiv al pacatului ti, prin urmare, vindecarea sufleteasca si cea trupeasca nu pot fi separate. Cand trupul se vindeca, se bucura si sufletul, iar cand sufletul se vindeca, atunci si trupul se lumineaza si devine o icoana a curatiei sufletului. In acest sens, parintele Dumitru Staniloae precizeaza ca, „in Taina Maslului, se impartasesc credinciosului bolnav, in chip nevazut, harul tamaduirii sau usurarea durerii trupesti, al intaririi sufletesti si al iertarii de pacatele ramase dupa marturisire, prin ungerea cu untdelemn sfintit, insotita de rugaciunile preotilor”.( Pr. prof. univ. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol. III, EIBMBOR, Bucuretti, 2003, p. 211)

Persoanele care au primit vindecarea trebuie sa arate, asa cum indeamna Sfantul Vasile cel Mare, pocainta si viata noua in Hristos si „sa dea dovada de indreptare, prin aceea ca fac roade vrednice de cainta si sa-si aduca aminte de Domnul, Care spune ‹‹Iata ca te-ai facut sanatos. De acum sa nu mai pacatuiesti, ca sa nu-ti fie ceva mai rau›› (Ioan 5, 14)” ( Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, 45, in vol. Scrieri. Asceticele, partea a doua, trad. prof. Iorgu Ivan, in coll. PSB, vol. 18, EIBMBOR, Bucuretti, 1989, p. 299-300).

Unele pericope biblice, care se citesc la Taina Sfantului Maslu, precizeaza indatoriri ale crestinilor vindecati sau participanti la Taina Sfantului Maslu, ti anume: de a se ruga neincetat unul pentru altul in scopul vindecarii (cf. Iacob 5, 16 si cf. I Tes. 5, 16), de a purta (a se ingriji) de slabiciunile celor neputinciosi (cf. Romani, 15, 1), de a purta sarcinile unii altora (cf. Gal. 6, 2), de a imbarbata pe cei slabi la suflet si a sprijini pe cei neputinciosi (cf. 1 Tes. 5, 14), de a spori in iubirea fata de omul neajutorat, care pe toate le rabda (cf. 1 Cor. 13, 7) si, nu in ultimul rand, de a da multumire pentru toate binefacerile primite, caci aceasta este voia lui Dumnezeu (cf. 1 Tes. 5, 18). In lumina acestor indemnuri, crestinii trebuie sa aiba mereu prezenta in suflet porunca Mantuitorului Hristos de a-i cerceta pe cei suferinzi: „bolnav am fost si M-ati cercetat” (Matei 25, 36).

Taina Sfantului Maslu, ca lucrare sfintitoare ti tamaduitoare a Bisericii, este si un act de comuniune si de responsabilizare a fiilor Bisericii fata de fratii lor aflati in suferinta. De aceea, lucrarea Bisericii in general si a fiecaruia dintre noi pentru ajutorarea aproapelui este binefacatoare si pentru cel ajutat si pentru cel care ajuta.

Efortul individual al fiecarui credincios in sprijinirea bolnavilor este completat de lucrarea filantropica sau caritabila a Bisericii, ca rod al lucrarii vindecatoare, sfintitoare si mantuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos, indreptata catre fiecare om. Din acest motiv, filantropia sociala a Bisericii nu trebuie despartita de Liturghia eclesiala, intrucat rugaciunea este izvor de iubire smerita si jertfelnica in si pentru comunitate.

In prezent, intrucat omul a slabit relatia sa cu Dumnezeu, este necesar sa unim mai mult stiinta cu spiritualitatea, arta medicala cu rugaciunea, cuvantul bun cu fapta caritabila, grija pentru sanatatea noastra, inclusiv morala, cu grija pentru sanatatea celor din jurul nostru si a celor mai departe de noi. Pentru realizarea acestui demers este nevoie si de o cooperare mai intensa a Bisericii cu diferite asociatii, fundatii si organizatii umanitare, in masura in care Biserica nu-si diminueaza vocatia ei pastorala si sfintitoare.

Astazi, Biserica noastra incearca sa contribuie mai mult la alinarea suferintei atat prin lucrarea ei spirituala, cat si prin lucrarea ei social-filantropica si social-medicala, inclusiv prin promovarea unei culturi medicale a populatiei, pentru ca oamenii sa pretuiasca mai mult darul sanatatii, evitand bolile, si sa fie recunoscatori fata de persoanele care ii ajuta cand sunt bolnavi, mai ales cand ei singuri, din cauza saraciei, nu-si pot plati consultatiile sau medicamentele. La toate acestea se adauga si problemele legate de neajunsurile sistemului de sanatate, care duc la cresterea suferintei si a numarului de bolnavi.

In acest context agravat de contraste si polarizari sociale, este absolut necesara cooperarea dintre Stat si Biserica, pentru a promova o viata sanatoasa in familie si in societate.

Implicarea Bisericii in asistenta medicala sociala este deopotriva o vocatie spirituala si o necesitate practica. In acest sens, Biserica noastra promoveaza atat colaborarea cu unitati medicale de stat si private din Romania, cat si crearea de unitati medicale proprii, intre care se disting: Spitalul Providenta din Iasi, Centrul socio-medical al Fundatiei Sfantul Spiridon Vechi din Bucuresti, Centrul de ingrijiri paliative Sfantul Ierarh Nectarie din Bucuretti, inaugurat in data de 24 octombrie 2012, si Centrul de ingrijiri paliative din Cluj-Napoca, Centrul social-filantropic eparhial medical Sf. Doctori fara de arginti Cosma si Damian - Galati, Centrul de recuperare neuro-motorie de tip ambulatoriu din Turda t.a.

De asemenea, intre cele peste 710 institutii si servicii sociale ti medicale organizate in cadrul unitatilor bisericesti din Patriarhia Romana, trebuie mentionate cele 21 de centre medicale, cabinete medicale si stomatologice, cu servicii interne sau de ambulatoriu, cele 20 de camine si centre multifunctionale destinate persoanelor varstnice, cele 46 centre de zi destinate persoanelor varstnice, cele 22 servicii sociale de ingrijire a varstnicilor, dar si zeci de cantine sociale destinate asigurarii hranei zilnice, atat persoanelor care pot veni singure pentru a servi masa, cat si celor care nu se pot deplasa. Sa nu omitem ca, tot pentru sprijinirea bolnavilor ti persoanelor varstnice, mai sunt in curs de edificare sau de a fi date in folosinta un numar de 155 institutii medicale si social-filantropice apartinand unor unitati bisericesti.

Filantropia crestina insa nu se limiteaza doar la a darui saracilor si bolnavilor cele de trebuinta trupului, ci izvoratte din credinta insotita de rugaciune si are ca scop sanatatea trupului si mantuirea sufletului. In acest scop in spitalele publice si private si in unele asezaminte social-filantropice iti desfatoara activitatea un numar de 265 de preoti de caritate, care savartesc Sfanta Liturghie ti asigura asistenta religioasa (liturgica ti pastorala) in cele peste 240 de capele (paraclise) existente.

Iubiti fii si fiice duhovnicesti in Domnul,

Cu parinteasca dragoste va indrumam ca in fata suferintei sa va intariti si credinta in Dumnezeu si iubirea lucratoare pentru aproapele. Grija pentru parintii, sotii, copiii si rudele dumneavoastra, care se afla in boala ti neputinta, trebuie sa fie marturie a iubirii crettine in societate.

Viata si sanatatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, pe care va indemnam sa le aparati si cultivati, spre slava lui Dumnezeu si binele oamenilor. Chiar daca nu toti avem ttiinta de a vindeca trupurile, putem toti alina sufletele, vesti bunatatea lui Dumnezeu si sprijini pe cel aflat in neputinta, mai ales in societatea secularizata ti individualista de astazi.

Pentru a cunoatte mai bine, in aceasta perioada a Postului Nasterii Domnului, toate sfintele invataturi si deprinderile practice si duhovnicesti acumulate pe durata acestui An al Sfantului Maslu si al ingrijirii bolnavilor si pentru a tine aprinsa flacara credintei si a dragostei de aproapele, se vor organiza la parohii, manastiri, protopopiate si la centrele eparhiale colecte de bani, alimente, haine si medicamente pentru a fi distribuite tuturor celor aflati in suferinta si batranilor bolnavi.

Sfatuim parinteste copiii si tinerii din Biserica noastra sa isi aduca aminte de cei neajutorati, sa viziteze si sa ajute oamenii singuri, bolnavi si saraci, fie acasa, fie la patul de spital sau in asezamintele sociale, pretuind si aducand alinare celor aflati in suferinta si celor varstnici.

Indemnam pe toti parintii protopopi sa comunice, fara intarziere, centrelor eparhiale, iar centrele eparhiale Patriarhiei Romane modul in care au fost organizate, la nivel local, activitatile desfaturate in sprijinul bolnavilor si a celor varstnici care au nevoie de ajutor, in Postul Natterii Domnului.

Ne rugam lui Dumnezeu pentru medici ti pentru ceilalti ostenitori in lucrarea de vindecare ti ingrijire a bolnavilor, ii pretuim ti ii indemnam parintette sa continue si sa sporeasca aceasta lucrare sfanta ti nobila, spre a fi constant mainile iubirii milostive a lui Hristos pentru oameni si aparatori ai demnitatii umane.

Iubiti frati ti surori in Domnul,

Cu nadejdea ca indemnul nostru pastoral va fi o intarire in credinta si o chemare la fapta cea buna in folosul celor bolnavi si varstnici, ne rugam Domnului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, sa va binecuvinteze pe toti cu darurile Sale cele bogate, spre a arata mai ales in vremea Postului Craciunului multa rugaciune ti grija pentru cei bolnavi, precum si milostenie fata de toti cei neajutorati. In felul acesta ne vom pregati mai bine pentru slavitul Praznic al Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul vetnic al lui Dumnezeu, Care S-a facut Om din iubire milostiva pentru oameni ti pentru mantuirea lor.

Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti! (2 Corinteni 13, 13).

PRESEDINTELE SFANTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMANE,

† D A N I E L
Arhiepiscopul Bucurestilor,
Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitorul tronului Cezareei Capadociei si
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

† Teofan
Arhiepiscopul Iasilor si
Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

† Laurentiu
Arhiepiscopul Sibiului si
Mitropolitul Ardealului

† Andrei
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si
Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului

† Irineu
Arhiepiscopul Craiovei si
Mitropolitul Olteniei

† Nicolae
Arhiepiscopul Timisoarei si
Mitropolitul Banatului

† Petru
Arhiepiscopul Chisinaului,
Mitropolitul Basarabiei si Exarh al Plaiurilor

† Iosif
Arhiepiscopul Ortodox Roman al Europei Occidentale si
Mitropolitul Ortodox Roman al Europei Occidentale si Meridionale

† Serafim
Arhiepiscopul Ortodox Roman al Germaniei,
Austriei si Luxemburgului
Mitropolitul Ortodox Roman
al Germaniei, Europei Centrale si de Nord

† Nifon
Mitropolit onorific,
Arhiepiscopul Targovistei
si Exarh Patriarhal

† Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen
Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor

† Irineu
Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Gherasim
Arhiepiscopul Ramnicului

† Eftimie
Arhiepiscopul Romanului si Bacaului

† Epifanie
Arhiepiscopul Buzaului si Vrancei

† Calinic
Arhiepiscopul Argesului si Muscelului

† Casian
Arhiepiscopul Dunarii de Jos

† Timotei
Arhiepiscopul Aradului

† Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Roman
al celor doua Americi

† Justinian
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Ortodox Roman
al Maramuresului si Satmarului

† Ioan
Arhiepiscop onorific,
Episcopul Covasnei si Harghitei

† Corneliu
Episcopul Husilor

† Lucian
Episcopul Caransebesului

† Sofronie
Episcopul Ortodox Roman al Oradiei

† Nicodim
Episcopul Severinului si Strehaiei

† Vincentiu
Episcopul Sloboziei si Calarasilor

† Galaction
Episcopul Alexandriei si Teleormanului

† Ambrozie
Episcopul Giurgiului

† Sebastian
Episcopul Slatinei si Romanatilor

† Visarion
Episcopul Tulcii

† Petroniu
Episcopul Salajului

† Gurie
Episcopul Devei si Hunedoarei

† Daniil
Episcop-loctiitor (administrator) al
Episcopiei Daciei Felix

† Siluan
Episcopul Ortodox Roman al Ungariei

† Siluan
Episcopul Ortodox Roman al Italiei

† Timotei
Episcopul Ortodox Roman al Spaniei si Portugaliei

† Macarie
Episcopul Ortodox Roman
al Europei de Nord

† Mihail
Episcopul Ortodox Roman
al Australiei si Noii Zeelande

† Ciprian Campineanul
Episcop-vicar patriarhal

† Varlaam Ploiesteanul
Episcop-vicar patriarhal

† Varsanufie Prahoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor

† Calinic Botosaneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iasilor

† Andrei Fagaraseanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Vasile Someseanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului,
Feleacului si Clujului

† Paisie Lugojeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei

† Marc Nemteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Romane a Europei Occidentale

† Sofian Brasoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Romane a Germaniei, Austriei si Luxemburgului

† Emilian Lovisteanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului

† Ioachim Bacauanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Romanului si Bacaului

† Ioan Casian de Vicina
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe
Romane a celor doua Americi

† Iustin Sigheteanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe
Romane a Maramuresului si Satmarului

† Ignatie Mureseanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe a Spaniei si Portugaliei
 

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: