Inrudirea intre ele a patimilor si a virtutilor

Inrudirea intre ele a patimilor si a virtutilor


Inrudirea intre ele a patimilor si a virtutilor

"Dis-de-dimineata seamana samanta si pana seara nu odihni mana ta, caci nu stii daca merge bine aceasta sau aceea si nici daca una sau alta sunt bune laolalta" (Eccl. 11, 6).

Preaiubitii nostri frati trebuie sa cunoasca urmatoarele: toate gandurile bune si virtutile se inrudesc intre ele; in aceeasi masura, toate gandurile si intentiile pacatoase, pacatele si patimile se inrudesc intre ele.

Tinand seama de aceasta inrudire, supunerea de buna voie unui gand bun aduce dupa sine o supunere fireasca fata de un alt gand bun; dobandirea unei virtuti aduce in suflet o alta virtute, inrudita cu prima si nedespartita de ea.

In mod contrar supunerea de buna voie fata de un gand rau aduce o supunere involuntara fata de un altul; deprinderea unei pasiuni vicioase aduce in suflet o alta patima, inrudita cu ea; savarsirea de buna voie a unui pacat atrage dupa sine caderea involuntara in alt pacat, nascut din primul. Rautatea - spuneau Parintii - nu suporta sa ramana singura in inima, fara sot.

Sa argumentam acest lucru prin cateva exemple. Cel ce a indepartat de la sine tinerea de minte a raului, acela ramane intr-o smerita induiosare a inimii si simte, in chip firesc, umilinta inimii; cine s-a lepadat de judecarea aproapelui, acela va incepe, tot in chip firesc, sa-si vada propriile pacate si neputinte pe care nu si le vedea, atata timp cat era preocupat de judecarea aproapelui.

Cel ce si-a iertat si-si lauda aproapele, in virtutea poruncii evanghelice, acela a smitit, firesc, bunavointa fata de aproapele. Simtindu-se sarac cu duhul (dupa Evanghelie), incepe sa-si planga starea; cel sarac cu duhul, care se plange pe sine va deveni in mod natural, bland. Cel ce dispretuieste adevarul si dreptatea fiintei cazute si se leapada de ele, tanjeste si flamanzeste cu firea dupa dreptatea si adevarul dumnezeesc, aceasta fiindca omul nu poate trai fara dreptate si adevar.

Din contra, cel ce si-a osandit aproapele, acela a simtit in mod natural dispretul pentru el, iar cel ce a simtit dispret a dobandit trufie, adica a cazut in mandrie. De la dispretul pentru aproapele, atunci cand te consideri superior lui, vine mandria, si aceste doua stari fiind legate una de alta, apare ura fata de aproapele. De la ura si tinerea de minte a raului se naste invartosarea inimii. De la invartosarea inimii incep sa predomine in om senzatiile trupesti si judecata cea dupa trup, iar din aceasta se aprinde patima desfranarii, moare credinta si speranta in Dumnezeu, apare aplecarea catre lacomie si catre slava omeneasca, acestea ducandu-l pe om la uitarea cu desavarsire a lui Dumnezeu si la lepadarea de El.

Pe temeiul acestei inrudiri intre ele, atat a virtutilor, cat si a pacatelor, Duhul Sfant statorniceste, drept lege, pentru adevaratul slujitor al lui Dumnezeu, cuvantul care zice: "Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am indreptat, toata calea nedreapta am urat, de la toata calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca sa pazesc cuvintele Tale" (Ps. 118, 128 si 101). Calea cea rea sunt gandurile si intentiile pacatoase; prin ele intra in suflet pacatul.

Preaiubite frate! Sa nu crezi ca-ti sunt ingaduite "convorbirea" cu gandurile sau desfatarea cu visarile potrivnice duhului Evangheliei. A cadea la impacare cu vrajmasii Domnului, a cauta sa te unesti cu ei, acestea nu pot sa nu aiba drept urmare surparea increderii in Dumnezeu, desfacerea unirii cu El.

"Pentru ca cine va pazi toata legea, dar va gresi intr-o singura porunca, s-a facut vinovat fata de toate poruncile" (Iacob 2, 10).

Asadar, cum incalcarea unei singure porunci inseamna incalcarea tuturor poruncilor lui Dumnezeu, sau a vointei Sale, indeplinirea unui singur sfat diavolesc inseamna indeplinire indeobste a vointei diavolului.

Nevoitorul, care indeplineste vointa diavolului se lipseste de libertate si intra tara voie sub puternica influenta a duhului cazut, in masura in care indeplineste vointa diavolului. Pacatul de moarte il supune in mod decisiv diavolului si rupe relatia de comuniune a omului cu Dumnezeu, atata timp cat omul nu se va vindeca prin pocainta.

Robia fata de diavol si izolarea in pacat sunt intr-o mai mica masura efectul gandurilor si visarilor rele dar pot fi produse de acestea. De aceea trebuie, categoric, sa ne ferim de orice ganduri si intentii sau imaginatii care nu sunt in concordanta cu invatatura Evangheliei iar cei ce cedeaza acestora sa caute sa se vindece indata prin pocainta.

Ii rugam fierbinte, pe prea iubitii frati, sa tina seama de acestea. Cei ce nu iau in seama sau nu cunosc acestea vor suferi o foarte mare vatamare si se vor lipsi singuri de sporirea duhovniceasca. De pilda: multi ferindu-se de ganduri si intentii desfranate considera de mica importanta faptul de a nutri ganduri si intentii de cupiditate, adica iubirea de inavutire sau de slava desarta, in timp ce potrivit legii duhovnicesti, gandurile si intentiile legate de avere, de onoruri, de slava omeneasca sunt tot atat de desfranate. Toate gandurile si intentiile pacatoase au aceiasi importanta in relatiile omului cu Dumnezeu fiindca il indeparteaza pe om de la iubirea lui Dumnezeu.

Dupa legea duhovniceasca, cei ce se lasa incantati de slava desarta si de ale ganduri si visari pacatoase, nu se vor elibera niciodata de patima desfranarii, oricat de mult s-ar lupta cu ea.

Cuviosul Macarie cel Mare spune: "Trebuie sa-ti feresti sufletul de orice ispita, pentru a-l tine in afara oricarei intinaciuni si a oricaror rele intentii, priveghind asupra lui. Dupa cum trupul care se uneste cu alt trup se umple de necuratie, asa se corupe si sufletul, unindu-se cu ganduri spurcate si rele si se face una cu ele, cu acele ganduri care imping omul nu doar catre un pacat sau altul, ci il cufunda in toata rautatea, adica in necredinta, lingusire, slava desarta, manie, invidie, lacomie. Aceasta si inseamna: "Sa ne curatim pe noi de toata intinarea trupului si a duhului" (2 Cor. 7, 1-2). Sa stii ca si in tainita sufletului poate patrunde putreziciunea si desfranarea prin lucrarea gandurilor netrebuincioase".

Sfantul Ignatie Briancianinov

Pe aceeaşi temă

24 Mai 2016

Vizualizari: 4746

Voteaza:

Inrudirea intre ele a patimilor si a virtutilor 0 / 5 din 0 voturi.

Cuvinte cheie:

patimile virtutile

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Predici si Cuvantari
Predici si Cuvantari Cuviosul a slujit și a predicat cu timp și fără timp. Omiliile sale, rostite ori de câte ori avea ocazia, însă cu precădere în duminici și sărbători, precum și în ajunul praznicelor și în serile de vineri și de duminică, au ajutat foarte mult la 80.00 Lei
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica
Cuvinte care vindeca. Despre regasirea sensului intr-o lume haotica Cuvinte care vindecă s-a născut din întâlnirea noastră – un preot ortodox și un psiholog, amândoi preocupați de același lucru: cum putem reda cuvintelor greutatea lor firească și cum putem crea spații de viață în care oamenii să se simtă înțeleși, respect 63.32 Lei
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume
Parintele Dumitru Staniloae - o viziune filocalica despre lume Rezultat a peste jumătate de secol de susținută activitate teologică, opera părintelui Stăniloae continuă încă să intimideze prin vastitatea aproape incredibilă a abordărilor și concretizărilor. Interesul pe care acestea îl suscită în Occident este 33.83 Lei
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile
Sfantul Cuvios Marturisitor Sofian de la Antim. Viata si invataturile Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al mănăstirilor Antim și Plumbuita din București, a fost una dintre cele mai rodnice personalități ale monahismului românesc din secolul al XX-lea, un trăitor exemplar al Evangheliei Mântuitorului 42.29 Lei
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant
Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant Părintele Dumitru Stăniloae este cu siguranță cel mai mare teolog ortodox al sfârșitului secolului XX. Vastă și profundă, opera sa exprimă în același timp sensibilitatea mistică și rigoarea dogmatică a Ortodoxiei patristice, cât și geniul specific al 21.14 Lei
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae
Indumnezeire si etica in „Spiritualitatea ortodoxa. Ascetica si mistica” a parintelui Dumitru Staniloae „Cartea de față - teza de doctorat a teologului german Jürgen Henkel susținută în 2001 la Facultatea de Teologie Evanghelică a Universității din Erlangen - e o excelentă introducere în teologia ascetică și mistică a Bisericii Ortodoxe așa cum a fost 42.29 Lei
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949)
Viata, minunile si prorociile Sfantului Serafim de Virita (1866-1949) Într-o epocă marcată de suferință și prigoană, când credința era greu încercată, iar Biserica Ortodoxă părea aproape nimicită, Sfântul Serafim de Vîrița a fost lumină, nădejde și mângâiere pentru multe suflete rănite. Așa cum spunea adesea părintele 28.54 Lei
Stiinta si religia - editia a doua
Stiinta si religia - editia a doua Știința și religia este o lucrare de neegalat atât în literatura de specialitate rusă, cât și în cea străină. Ideea scrierii unui articol dedicat relației dintre știință și religie i-a venit lui Valentin Feliksovici Voino-Iasenețki (numele de mirean al 23.26 Lei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei
Domnul Duhurilor - lumea nevazuta si razboiul duhovnicesc impotriva falsilor dumnezei Lumea nevăzută şi războiul duhovnicesc împotriva duhurilor care au încercat să uzurpe domnia lui Dumnezeu Cel slăvit în Treime sunt subiectul cărţii Domnul duhurilor. Părintele Andrew S. Damick foloseşte ca instrumente istoria, Scriptura, mitologia, scrie 42.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact