Cuminecare continua pentru toti

Despre faptul ca toti trebuie sa se impartaseasca incontinuu cu Infricosatoarele Taine, intrucat e un lucru folositor mai presus de toate

Mai trebuie sa ne ingrijim in permanenta neincetat si in toata vremea de cele ce tin de sfarsitul nostru infricosat si inevitabil. Acest lucru ne este la fel de folositor ca si vederea, precum si faptul de a ne aduce aminte de Dumnezeu ne este la fel de folositor ca si acela de a respira aerul, caci zice Scriptura: "Adu-ti aminte de cele de pe urma ale tale si nu vei gresi niciodata" (Sir 7, 36), si: "Pregateste pentru iesirea din viata cele ale tale" (Pr 24, 27).

Pentru aceasta e toata purtarea noastra de grija, sunt toate fugile de lume, pustietatile si ascezele: ca atunci cand vine sfarsitul sa fim gasiti gata, fiindca Cel ce a venit sa ne mantuiasca si ne-a mantuit, ne invata asa: "Fiti gata, pentru ca nu stiti ceasul in care vine Domnul vostru!" (Lc 12, 40), si: "De ar sti stapanul casei ceasul in care vine hotul, ar veghea si n-ar lasa sa fie pradata casa lui" (Mt 24, 43), si: "Voi sa fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi va veni Fiul Omului" (Mt 24, 44).

De aceea noi toti trebuie sa fim mereu gata de iesire si sa nu ne ingrijim doar de cele de aici lasate altora, ci de cele ce sunt cu noi insine, ca nu cumva astazi sa se ceara de la noi sufletele noastre. Si care va fi atunci folosul pentru cele de care ne faeem griji?

Drept pentru care trebuie sa nu ne ingrijim de cele prezente, ci sa ne smerim, sa facem pocainta si sa ne marturisim lui Dumnezeu si pe El sa-L chemam spre mila si sa ne grabim sa ne impartasim cu cuminecarea tainica si sa facem acest lucru incontinuu cu luare-aminte (atentia) si smerenia sufletului: pentru ca aceasta inseamna a fi noi cu Dumnezeu si a fi Dumnezeu cu noi, lucru pentru care S-a si intrupat.

De aceea ne-a predat aceste Taine, ca sa fim una cu El, si noi arhiereii si preotii slujitori sa ne impartasim continuu din aceste infricosatoare taine cu luare-aminte (atentie), strapungerea inimii si marturisire, dar si ceilalti sa se desfateze incontinuu de cuminecare in marturisire, in zdrobirea si evlavia sufletului, si nimeni din cei ce se tem si iubesc pe Domnul sa nu lase sa treaca patruzeci de zile, ci pe cat ii e puterea si luarea-aminte (atentia) sa se apropie si mai des de cuminecarea cu Hristos, in fiecare duminica daca e cu putinta, mai cu seama batranii si bolnavii, pentru ca acest lucru e pentru noi viata si puterea.

Iar daca unii se tem de moarte, sa fie mai sarguitori spre cuminecare, si sa nu se teama sa se cuminece cu Viata ca unii lipsiti de minte - caci ei zic: Sa nu ne impartasim ca sa nu murim! - caci mai degraba vei muri daca nu te vei impartasi cu Sfanta Cuminecatura.

Fiindca aceasta e pentru tine viata, sanatate, putere si merinde pentru viata vesnica aceea, si daca vei fi vrednic sa vietuiesti acolo, vei dobandi mai mult si din viata de fata, care n-are nici un folos, fiindca aceasta e doar o alergare ostenitoare care duce la un sfarsit si la stricaciune, o lupta fara masura si fara capat, o plata nefolositoare, un drum plin de toata frica si tulburarea si pentru cei ce inteleg o viata neiubita ca una nearatata si stricacioasa, care te fura mereu si e foarte plina de griji.

Dar cuminecarea Tainelor lui Hristos o vei gasi pricina de viata si de putere, pentru ca El este Cel de care atingandu-se femeia cu scurgere de sange s-a vindecat, de care atingandu-Se numai El leprosii s-au curatit si la atingerea mainii Caruia mortii au inviat; deci si pe tine te va face viu, nu mort.

Iar daca ti s-a gatit sfarsitul si ti-a venit vremea, apropie-te mai mult, ca sa-L primesti drept arvuna, caci El iti va fi acolo si viata si hrana si lumina si odihna; si daca te vei impartasi din El aici, vei fi miluit si vei avea inca de aici parga vietii Lui si vei fi impreuna cu El mereu, iar vrajmasii vor fugi de la tine, caci nu vor putea ceva impotriva ta, intrucat ai luat cu tine Focul de nestins.

Asadar cine s-a apropiat de sfarsit sa se marturiseasca, sa faca pocainta, sa se pregateasca in toate, si cel nedesavarsit in haina monahala sa se desavarseasca, ca sa nu plece de aici nedesavarsit si fara haina desavarsirii ultime. Caci si in aceasta ii stiu nepasatori pe cei mai multi, asa cum mai inainte unii erau nepasatori fata de Botez si nu mai ajungeau la el, pentru ca asa cum cel nebotezat nu e crestin, si cel nedesavarsit in haina monahala nu va fi monah.

Cele privitoare la aceasta sa le invete de la dascalii Bisericii, mai ales de la Vasile si Grigorie, si cuvantarile acestora privitoare la Botez tu sa le iei cu referire la haina monahala si pocainta.

Iar cine n-a ajuns sa fie monah, sa devina spre sfarsitul sau; caci este cel mai mare dar, pecete imparateasca, al doilea Botez, curata de pacate, da daruri si haruri, inarmeaza si scoate de la vrajmasi, ne infatiseaza la imparatul si ni-L face prieten. Daca vei veni la El, te vei lumina si nu vei fi ruginit; daca vei fi fricos, nu vei face pocainta si vei fi moale, si cum vei vedea pe imparatul?

Pocaieste-te totusi macar in cuvinte, cheama preotul care are putere, smereste-te, marturiseste-te, pocaieste-te cu adevarat, caci se apropie de tine imparatia cerurilor, cere iertare, fa milostenie din cate ai, da inapoi nedreptatea facuta, daca poti da inapoi impatrit ca Zaheu cele pe care le-ai dobandit prin inselaciune, opreste-te de la a mai face raul, departeaza de la tine femeia desfranata, alunga de la tine femeia adultera, impaca-te cu cel ce te-a lovit, da pace si primeste pace, ca sa fii impreuna cu prietenii lui Hristos, fa mila, ca sa dobandesti mila dumnezeiasca, pune sa ti se savarseasca cele ale sfantului untdelemn dupa porunca Apostolului (Iac 5, 14) crezand ca vei afla stergerea pacatelor si ridicarea din boala; si daca ai aflat iertare, daca prin mila lui Dumnezeu te-ai vindecat la trup si te-ai ridicat din boala, multumeste si savarseste fagaduinta ramanand in pocainta, si asteapta iarasi sfarsitul, caci va veni si este aproape; si sa nu fugi vreodata de le, ci sa fii gata permanent de el.

De multe ori iti spun aceasta: "Fii gata", fiindca si Mantuitorul spune mereu aceasta: "Fiti gata", adica intotdeauna. Si daca ai fost chemat la moarte, fa asa incat sa fii gasit gata, sa fii cu Dumnezeu si randuit impreuna cu prietenii Lui si sa te desfatezi de bucuria si desfatarea pe care o doresti. Caci in chip inselator te mangaie aici pe tine, care nu cunosti placerea, placerea nenorocita. Deci daca o vrei pe cea adevarata, uraste-o pe cea de acum si a trupului, ca sa o dobandesti pe cea adevarata si care n-are sfarsit.

Acestea fie deci spuse despre cei ce pleaca de aici ca trebuind sa fie facute de ei.

Sfantul Simeon al Tesalonicului (+1429)

• Impartasirea credinciosilor - intre traditie si inovatie
  Publicat in : Viata liturgica
• Impartasirea continua cu Sfintele Taine - Recenzie
  Publicat in : Religie

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: