Hristos este in inima noastra. Aici isi zideste templu. Pe Crucea Golgotei a pecetluit acest legamant cu noi. Duhul Sfant ne reincarca cu putere de Sus. Toate inimile jertfite lui Mesia formeaza Biserica. Termenul latin Ecclesia cuprinde nuanta de unire a sufletelor credinciosilor in jurul Altarului.
Nu caramizile, termopanele si alte materiale de constructii formeaza unitatea celor adunati in aceeasi credinta, ci slujirea in Duh si in adevar. Hristos Domnul are o chemare pentru toti, nu doar pentru unii privilegiati. Preotii sunt doar intermediarii Cer-pamint. Rataciti in padure, ei ne arata semnele pentru a regasi Calea. Semnele nu sunt ale lor, ci Cel Ce Este lucreaza in ei.
Duhul Sfant este o putere ce trebuie administrata, dozata, impartasita tuturor. Asa a vrut Hristos ca apostolii si urmasii lor sa fie uneltele prin care lucreaza Tatal. Vrem sa ajungem la Lumina, dar avem nevoie de cineva care sa ne reaprinda lumina cand ne mutilam sufletul inconstienti.
Esti bolnav, ai cancer, mergi la doctor. Nu esti multumit de doctor, sa zicem. Asta nu inseamna ca nu mergi la alt doctor, ca nu incerci sa te tratezi, sa te salvezi. Nu capitulezi, chiar daca stii ca esti subiectiv in judecata pacatoasa pe care ai facut-o doctorului. Nu-ti convine duhovnicul, cauti altul. Curios este ca cei mai multi nemultumiti de duhovnici nu au unul si nu au avut vreodata. Nu au cautat Cerul, ci le place sa bage de vina cu si fara motiv.
Merita sa gasesti un duhovnic bun. Daca el se mantuieste, ai mari sanse sa te traga dupa el de manuta. Nu suntem pusi sa anchetam pacate, ci sa le iertam. Spunem despre cutare ce pacate a facut el acum doi ani, dar nu cunoastem ca poate ii sunt iertate prin spovedanie sincera, nu le mai repeta, face milostenie, e sincer, se mantuieste, cata vreme noi ramanem farisei, repetam pacatul barfei, smintim oamenii, nu suntem sinceri, nu ne mantuim. Sa fim blanzi cu altii si duri numai cu noi.
Aceasta e preotia: schimbarea gandirii, a preocuparilor, a iubirilor. Daca se oglindeste in credinciosi, merita jertfa. Tu il cauti pe Dumnezeu si ai nevoie de un ghid. Fara ghid vei merge la intamplare si ai mari sanse sa ajungi la alta destinatie decit cea dorita. Restul e teorie. Un singur lucru conteaza: sa vrei sa te intalnesti cu Dumnezeu. Tatal te boteaza prin preot, Tatal te iarta prin preot, Tatal se uneste cu tine prin Euharistia liturghisita de preot.
Teava pe unde curge harul este preotul. Chiar si o mica picatura, unita cu credinta ta, te poate mantui. Preotul este portavocea faptelor bune. El iti reaminteste ca la Judecata Mielului nu vei fi intrebat ce job ai avut, cum ti-ai tunat masina sau ce CD-uri ai plagiat. Altceva vei auzi: ai dat de mancare celor infometati, ai daruit haine celor goi, te-ai rugat, ai postit, ai iertat? Asta, daca vrei Cerul. Daca vrei pamantul, iti asumi riscurile aferente.
Nu cere bani (obsesia iehovistilor) pentru el preotul, ci pentru Hristos si pentru saracii Lui. E trist ca multi nu stiu ca exista o cutie a milei, din care sunt imbracati si hraniti fratii mai mici ai lui Hristos. Cutia aceea nu este suma tuturor indulgentelor, ci poate fi inceputul intalnirii tale cu Cerul. Restul e sminteala.
Vai de cei ce traiesc fara grija in Sion, in Casa Domnului... Nu e vorba de cei din lume in profetia lui Amos, ci de poporul ales al lui Dumnezeu, de cei de o parte si de alta a iconostasului, care nu mai pot spune ca daca nu stiu, pacat nu ar avea, pentru ca acum stiu. Stiu ca Tatal ii iubeste si ei ii intorc spatele. Stiu ca saracii au nevoie de ei si trec grabiti pe langa ei, precum rabinul si levitul din pilda samarineanului milostiv.
Atunci, ce este Taina Preotiei, daca nu misterul, de neexplicat pentru un sceptic, prin care un pacatos este imburdat in Eden de Tatal prin alt pacatos. Asta e intalnirea. Acesta e mesagerul Cerului. Conteaza si viata mesagerului pentru model, dar conteaza in primul rand vestea transmisa de el: sunteti asteptati de Cel inviat.
In acest sens, preotul este conducator al credinciosilor spre Eden, invatator al Legii Harului, sfintitor din incredintarea Celui Vechi de Zile. Biserica este sfanta pentru ca Hristos Capul e sfant si izvor de sfintenie. Daca unele madulare ale Ecclesiei sunt bolnave, ele nu trebuie excluse, ci, dimpotriva, au venit la locul potrivit pentru a se vindeca. Hristos e Doctorul sufletelor si al trupurilor Care reimprospateaza toata suflarea. Preotul este unealta harului, administrator al sacramentelor care restaureaza omul si creatia, ghid spre imparatie, mai presus de ingeri in Euharistie.
Sa nu ne batem cu pumnii in piept ca suntem si noi fii ai lui Avraam, taiati sau netaiati imprejur, acuzandu-i pe cei “bolnavi” de erezie, ca din orice piatra poate Tatal sa ridice urmas al patriarhului. Apoi, Mesia a venit pentru cei bolnavi, nu pentru cei sanatosi. Nu in ultimul rand, daca-i marginalizam pe cei ce gandesc “altfel”, ne mandrim si nu credem ca Hristos a murit pentru pacatosi, dintre care cel dintai sunt eu. Nu daca zicem Doamne, Doamne ajungem la intalnire, ci daca intelegem ce schimbare a adus Mesia asupra gandirii umane. Odata ce am inteles de ce a socat mesajul mesianic o lume, sa socam si noi prin bunatate.
De fapt, pana aici am vorbit despre un singur lucru. O chestiune controversata pentru atei, dar de pus in practica pentru ramasita celor ce cred pana la capat. Este vorba de preotia universala, faptul ca fiecare dintre noi il poate oglindi pe Mesia celor din jur. Lumina noastra sa lumineze pe frati, ca si ei sa preamareasca pe Tatal. Un crestin – preot universal este luminat de Sus, dar ghidat si de jos de mesagerul hirotonit.
Un Botez ne uneste, o imparatie ne revendica. Atunci, de ce sa ne certam… Mesagerul hirotonit devine impaciuitorul, iertatorul de saptezeci de ori cate sapte, modelul nostru uman dupa modelul hristic. Administratorul Tainelor ceresti ne pregateste sa ne intalnim cu Domnul Dumnezeul nostru.
Mesagerul hirotonit nu este one-man show, nici guru, ci un smerit confident al Cerului. Nu face rugaciuni la intamplare sau inventate, nu improvizeaza harul sau doctrina. Totul, pana la detaliu, este numai din revarsarea bunatatii si iubirii Mielului injunghiat, Iisus Hristos.
Mesagerul hirotonit nu este preot de dragul lui, sa aiba si el o ocupatie, preotia nu este un scop in sine. Mesia a vrut ca lucrarea Lui in lume sa fie continuata de apostoli si urmasii acestora (episcopi, preoti si diaconi). Mesagerul hirotonit devine continuator al minunilor facute de Mesia. Miracolul zilnic ramane Euharistia, taina salvarii si a regasirii pacii interioare.
Mesia pune in balanta doua preotii: una vesnica si una trecatoare. Prima e vitala, numita dupa Melchisedec, misteriosul personaj biblic, a doua e utila temporar, e o calauza spre adevar, a lui Aaron (fratele lui Moise). Epistola catre Evrei il identifica pe Hristos ca Arhiereu Vesnic, dupa randuiala lui Melchisedec. Uneltele harice umane urmeaza aceasta descendenta.
Mesia Arhiereu nu e scutit de supliciu. Ca sa ajunga la inviere, a trecut prin Cruce. Traseul e identic pentru discipolii de atunci si de azi. Preotul devine, in acest sens, un insotitor de bord in Crucea vietii. Avraam ar fi putut sa jertfeasca un berbec in locul fiului sau. Dumnezeu si-a jertfit efectiv Fiul. in aceasta jertfa consta puterea preotiei, care sacrifica iar si iar pe Fiul pe altar si il ofera ucenicilor spre vesnicie.
Deja drumul la cruce incepe sa aduca rod: Simon din Cirene devine mai intai in exterior, mai tarziu in interior un om care a purtat crucea, devine un ucenic – preot universal al Arhiereului Vesnic Hristos. Preotul urmeaza acelasi itinerariu si ii conduce pe ucenici dupa el spre Golgota.
Iisus atarna in locul lui Baraba intre zeloti, ba mai mult, in locul nostru… Moartea lui Iisus are, deci, o semnificatie inlocuitoare. Facem aceasta jertfa in amintirea Lui. Preotul vesteste suferinta si se roaga pentru resurectie. Trecatorii hulesc pe Christul rastignit, ereticii ii imita, preotul intuieste invierea.
Peste tara se lasa intunericul, pamantul se cutremura, Iisus Arhiereul poarta pacatul si despartirea de Deus a intregii lumi. Pogoara-Te de pe cruce! Aceasta e cea mai profunda ispita, in mijlocul unor chinuri inimaginabile, de a abandona lucrarea de mantuire. Preotul este ispitit de Lucifer sa renunte, dar cel ce va rabda pana la sfarsit se va mantui.
Care e rezultatul mortii Arhiereului dupa randuiala lui Melchisedec: triumful diavolului, nu; sfarsitul cetei ucenicilor, nu; sfarsitul lui Iisus, nu. Moartea Lui este preludiul istoriei invierii: invierea sfintilor, deci, inceputul unei noi creatii. Cutremurul de pamant si ruperea in doua a catapetesmei templului vestesc ca s-a incheiat Vechiul Legamant al preotiei lui Aaron. La final se afla biruinta lui Iisus. Preotii sunt mesagerii acestei biruinte.
Marius Matei
Marius Matei
-
Hirotonie si hirotesie
Publicat in : Drept bisericesc -
Exceptati de la hirotonie si exceptii in vederea hirotoniei
Publicat in : Drept bisericesc -
Canoanele Sinodului I Ecumenic
Publicat in : Drept bisericesc
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.