In Simbolul Credintei rostim: „Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie”, intelegand prin aceasta ca lumea isi va pierde chipul actual si, la timpul hotarat de Dumnezeu se va transforma. Ciclul existential al lumii nu va culmina cu o distrugere a acesteia sau cu o afundare in nefiinta din care a provenit, ci telosul creatiei este de a se arata la sfarsitul veacurilor „in alta forma” , cand Trupul inviat al lui Hristos va capata dimensiuni universale, cosmice, iar intreaga lume se va releva ca un trup tainic al lui Dumnezeu, „ca Dumnezeu sa fie totul in toate”. (I Corinteni XV, 28)
In teologia Sfintilor Parinti, vesnicia creatiei transfigurate alaturi de Hristos Domnul este redata prin expresia „ziua a opta a creatiei”. in opozitie cu saptamana de sapte zile, care masoara timpul finit, ziua a opta „arata modul existentei mai presus de materie si de timp”( Sf Maxim Marturisitorul, Capitole teologice, I,51), defineste un nou inceput si o alta stare care nu va mai fi supusa schimbarii, pentru ca ziua a opta nu se va sfarsi niciodata si nici nu va fi masurata cu perioade trecatoare ale timpului, ci „va fi un timp format nu din succesiuni de momente trecatoare, pieritoare, ci din relatia de dragoste plenara, care savarseste neincetat intr-o transfigurare dinamica ‹‹din slava in slava. (II Corinteni III, 18)” (Christos Yannaras, Abecedar al credintei, p. 149)
Ziua a opta este caracterizata de desfiintarea distantei fizice dintre Dumnezeu si om, inseamna unirea lui Dumnezeu cu Adam cel universal, fara sa atinga sau sa forteze libertatea fiecarei persoane. Dupa cuvintele Sfantului Maxim Marturisitorul, pentru cei vrednici, unirea va fi „desfatare dumnezeiasca si mai presus de orice intelegere”, in timp ce pentru nevrednici, pentru cei care refuza iubirea jertfelnica a lui Dumnezeu, aceasta unire se va transforma intr-o „suferinta de negrait.”(Sf Maxim Marturisitorul, Capitole teologice IV) Iubirea lui Dumnezeu specifica zilei a opta este intotdeauna cea care judeca dupa dreptate, cea care da fiecaruia dupa dreptate: „si vor iesi, cei ce au facut cele bune spre invierea vietii si cei ce au facut cele rele spre invierea osandirii.” (Ioan V, 29)
Experienta mistica a luminii dumnezeiesti necreate, traita nedeplin in lumea aceasta, va atinge punctul culminant in eshaton. Cei vrednici o pot simti inca din timpul vietii, potrivit efortului duhovnicesc al fiecaruia, asa cum s-a intamplat cu cei trei Sfinti Apostoli pe Muntele Tabor, insa vederea desavarsita a Dumnezeirii si revelarea ei deplina in lumina sa necreata este o stare ce apartine veacului viitor, este „taina zilei a opta”.(Vladimir Lossky, Teologia mistica a Bisericii de Rasarit, p. 250)
In veacul viitor fiecare ipostas omenesc va straluci de Lumina Sfintei Treimi si va deveni un nou soare in impartia Tatalui, asemenea Fiului si transformati de Duhul Sfant, Datatorul Luminii. Intensitatea stralucirii noastre depinde de masura dobandirii harului Duhului Sfant in Biserica, iar despre posibilitatea mantuirii celor care nu au cunoscut lumina in aceasta viata nu ne putem exprima, aceasta fiind o taina a milostivirii lui Dumnezeu. Sufletele celor credinciosi vor lasa sa se stravada prin trupurile transfigurate intreaga stare launtrica a fiintei si totul se va preface in Lumina si va fi patruns de Lumina necreata izvorata din fiinta Dumnezeirii, ca dintr-un soare aflat in mijlocul universului, asa cum apare in descoperirile Sfantului Simeon Noul Teolog: „Harul Preasfantului Sau Duh va straluci ca o stea peste cei drepti si in mijlocul lor vei straluci Tu, o, Soare neapropiat! Atunci toti vor fi luminati pe masura credintei lor si a faptelor lor, pe masura nadejdii si a milei lor, pe masura curatirii si a luminarii de catre Duhul Tau, o, Dumnezeule Unic, Tu ai o nesfarsita blandete!”( Sfantul Simeon Noul Teolog, Discours XXVII, apud, Vladimir Lossky, op. cit.,p.264)
Sa ne fie ziua a opta vesnica bucurie in imparatia lui Dumnezeu alaturi de ingeri si de Fiul Ceresc, asa cum spune Sfantul Ioan Damaschin: „Cei care au facut fapte bune si cu ingerii vor straluci ca soarele spre viata vesnica impreuna cu Domnul nostru Iisus Hristos. il vor vedea pururea, vor fi vazuti de El si vor culege bucuria nesfarsita, care vine de la El, laudandu-l impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, in vecii nesfarsiti ai vecilor.” (Dogmatica, p. 206)
Sebastian Marin
Sebastian Marin
-
Sfanta Nina; Sfintii Parinti ucisi in Sinai si Rait; Odovania Praznicului Botezului Domnului
Publicat in : Calendar ortodox -
Ce au in comun Sfintii Parinti si reclamele ?
Publicat in : Editoriale -
Sfintii Parinti de la Sinodul al II-lea Ecumenic
Publicat in : Vietile sfintilor -
Sfintii Parinti despre starea din rai si iad, dupa judecata universala
Publicat in : Viata vesnica -
Sfintii Parinti - Despre Trup
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.