Asceza este un lucru des intalnit in viata necredinciosi. Pentru ca omul cauta in mod firesc sa-si pastreze sanatatea trupului, tot mai multi oameni isi indreapta atentia spre o alimentatie sanatoasa si spre practicarea unui sport. Abtinerea de la anumite alimente si efortul depus in mod constant pentru a da trupului o forma cat mai atragatoare il arata pe om drept un adevarat "ascet", indiferent de credinta sau necredinta lui.

Grija fata de trup

Sfintii Parinti spun ca "trupul este o sluga buna, dar un stapan rau". Ei bine, daca alegem sa-l numim "sluga", adica slujitor al sufletului nostru, se cuvine sa ne purtam cu grija fata de el, iar nu ca fata de un lucru lipsit de valoare. Sufletul, deci, este dator sa aiba discernamant si masura in toate, ca nu cumva sa piara impreuna cu trupul sau.

Trupul si sufletul nostru sunt opera cea mai iubita a lui Dumnezeu. Se cuvine, dar, sa avem grija de noi cat putem de mult, caci acela care isi va strica trupul sau sufletul va fi stricat si el de Dumnezeu, precum citim: "Nu stiti, oare, ca voi sunteti templu al lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu pe el, pentru ca sfant este templul lui Dumnezeu, care sunteti voi" (I Corinteni 3, 16-17).

Trupul are nevoie de hrana potrivita, luata cu dreapta masura. Trupul are nevoie si de imbracaminte, pentru ocrotire si pentru o infatisare cuviincioasa. De asemenea, este necesara si vindecarea bolilor care pot aparea in timpul vietii. Chiar si atunci cand crestinul indura bolile cu rabdare si cu smerenie, rugandu-se lui Dumnezeu sa-i dea vindecare, el nu trebuie sa renunte la ajutorul din partea medicilor.

Alimentatie, sanatate si sport

Crescand posibilitatile de a transporta alimentele la mari distante, a crescut si interesul marilor producatori pentru o productivitate tot mai mare, precum si pentru folosirea chimicalelor pentru crestere si conservare. Ca reactie fireasca la scaderea calitatii alimentelor, tot mai multi oameni au redescoperit inlauntrul lor dorinta de a manca sanatos.

S-a creat o adevarata industrie a sanatatii trupului. Se cauta alimente tot mai naturale (organice). Sunt nenumarate cartile scrise deja despre alimentatia sanatoasa si sport. Din aceasta pricina, in mintea si sufletul multora se nasc adevarate complexe de inferioritate si depresii chiar si numai pentru o modesta crestere in greutate. Suflet nu exista in aceasta industrie inselatoare, ci doar sete de bani si necredinta in viata vesnica.

Asceza necredinciosilor

Omul indepartat de Dumnezeu nu mai cauta performantele sufletesti (credinta, curatia, blandetea, iubirea, mila, cunoasterea, stiinta etc), ci numai pe cele trupesti (sanatatea si estetica trupului). Asa a luat fiinta o intreaga industrie bazata pe cosmetizarea, retusarea si conservarea oarba a trupului.

Desconsiderarea trupului, prin patimi de necinste, reprezinta un pacat greu, caci trupul nostru este "templu al Duhului Sfant" (I Corinteni 6, 19). Tot asa, ingrijirea exagerata a acestuia, ca si cum trupul ar fi cel mai de pret lucru din viata noastra, este un pacat, caci atunci facem din propriul trup un idol caruia ne inchinam totate eforturile si viata.

Cand omul il indeparteaza pe Dumnezeu din centrul vietii sale si ofera acest loc trupului sau, el nu face decat sa-si schimbe scopul ascezei (eforturilor) zilnice. Unul ca acesta va ajunge sa se preocupe in mod obsesiv de sanatatea si de aspectul trupului sau.

De la nevointele trupesti (asceza) facute cu scopul de a elibera sufletul din robia patimilor, omul lumesc a ajuns sa se nevoiasca in mod constant pentru a-si slavi tot mai mult trupul, uitand cu desavarsire de existenta si nevoile sufletului.

Dorinta de a nu muri vreodata, atat de fireasca in inima omului, caci omul nu a fost facut sa moara, a fost transpusa in mod patimas intr-o dorinta dupa invesnicirea trupului in starea lui cazuta (patimasa). Cautarea obsesiva a sanatatii si a frumusetii trupesti, precum si frica de boala si moarte, constituie insa calea spre adevarata suferinta si nefericire.

Suferinta si moartea, care au in ele atata putere spre Viata, sunt urate din toata inima de omul trupesc. Numai crestinul cunoaste tainele suferintei si puterea de Viata pe care moartea o da celui care nu se lasa biruit de frica ei. Odata idolatrizat, trupul slabanogeste puterile sufletului si intuneca mintea, spre a nu mai putea cugeta la cele nevazute.

Ascetul credincios acorda trupului sau prea putina atentie, in dorinta sa fierbinte de a-si pregati sufletul pentru intalnirea cu Dumnezeu si de a gasi Imparatia Sa, adanc ascunsa inlauntrul sau. La randul sau, ascetul necredincios acorda trupului o atat de mare atentie, incat uita cu desavarsire de suflet, de Dumnezeu, de Judecata si de viata cea vesnica. Lucrurile sunt simple: asceza crestinului naste sfintenia, iar asceza necredinciosului aprinde osanda.

Un idol care se intoarce "in tarana din care a fost luat" nu merita sa fie slujit !

Teodor Danalache

• Necredinta cea buna a lui Toma
  Publicat in : Duminica Tomei
• Caderea in necredinta
  Publicat in : Credinta
• Necredinta - o optiune morala, nu un calcul gresit
  Publicat in : Morala