Cel mai mare pacat al timpului nostru este nedeosebirea duhurilor. Din aceasta cauza, lucrurile anormale sunt luate drept firesti, iar pacatele sunt privite ca fiind virtuti. Nedeosebirea duhurilor produce pagube atat in plan spiritual, cat si trupesc: pe de o parte, pierderea mantuirii, pe de alta parte, probleme grave de sanatate.
Sfantul Antonie cel Mare scrie ca "oamenii se socotesc rationali. Insa pe nedrept, caci nu sunt rationali. Unii au invatat cuvintele si cartile vechilor intelepti. Dar rationali sunt numai aceia care au sufletul rational, pot sa deosebeasca ceea ce este binele si ceea ce este raul, se feresc de cele rele si vatamatoare sufletului; iar toate acestea le savarsesc cu multa multumire catre Dumnezeu. Numai acestia trebuie sa se numeasca oameni rationali".
"Nu dati crezare oricarui duh, ci cercati duhurile daca sunt de la Dumnezeu" (I Ioan 4-1)
Omul din zilele noastre pierde din vedere ca diavolul il ispiteste prin diferite moduri. Prin inselaciune, diavolul cauta sa-l intraineze pe om de Dumnezeu. La prima vedere, pare usor sa distingem raul de bine, dar ce ne facem atunci cand diavolul ia chip de inger al luminii (II Cor. XI -14), iar slujitorii sai, mincinosi si antihristi (II Cor. XI - 13; I Ioan II - 18), ii imita pe adevaratii trimisi ai lui Hristos?
Darul deosebirii duhurilor, numit si dreapta socoteala sau discernamant duhovnicesc, este cel mai important. Din cauza pacatelor, oamenii nu mai au o inima curata, iar intr-o astfel de inima harul Duhului Sfant nu mai este viu si lucrator. Potrivit Sfintilor Parinti, chiar daca omul este partas multor virtuti, insa, lipsit de darul deosebirii duhurilor, trebuie sa stie ca aceasta lipsa slabeste si puterea celorlalte virtuti. Doar darul deosebirii duhurilor il ajuta pe om „sa mearga intotdeauna pe calea de mijloc, care este cu adevarat imparateasca, si nu-i permite nici sa se urce la dreapta virtutilor, adica din exces de zel si din trufie sa depaseasca masura dreptei credinte, dar nici sa alunece la stanga viciilor prin delasare si neglijenta, adica sub pretextul ocrotirii trupului sa ajunga la situatia contrara, aceea a lenevirii sufletului" (Sfantul Antonie cel Mare).
Fiecare om primeste o putere de a deosebi binele de rau. Este ceea ce Sfintii Parinti numesc discernamantul natural. Insa din cauza pacatelor, aceasta putere de discernere se pierde. Si din acest motiv este nevoie ca omul sa-si infatiseze cat mai des cu putinta gandurile, cuvintele, faptele inaintea unei persoane care a facut cercarea lucrurilor.
Sfantul Isaac Sirul afirma: "Cercarea sta nu in a primi cineva privirea unor lucruri fara sa fi luat cunoasterea lor in sine insusi, ci in a simți in chip limpede, prin cercare, folosul si paguba lor, pentru faptul ca a petrecut in ele timp indelungat. De multe ori un lucru pare pagubitor, dar inlauntrul lui are o lucrare plina de folos. In acelasi fel socoteste si despre lucrul dimpotriva. Adica, de multe ori, un lucru pare sa fie de folos, dar inauntru este plin de vatamare. De aceea, mulți dintre oameni afla paguba in lucrurile ce par sa aduca un castig. Dar nici de la acestia nu primim marturia adevarata a cunoasterii. Foloseste-te deci de sfatuitorul acela care stie sa probeze cu rabdare lucrurile care cer o dreapta socoteala (un discernamant). De aceea, nu oricine este vrednic de crezamant cand da un sfat, ci numai acela care mai intai si-a chivernisit bine libertatea lui si nu se teme de invinovațiri si de clevetiri”.
Cum putem dobandi darul deosebirii duhurilor? Pentru Sfantul Simeon Metafrastul, darul deosebirii duhurilor tine de asa-numita "simtire intelegatoare", insusire proprie sufletului, care il ajuta pe om sa faca distinctie intre ceea ce este de la Dumnezeu si ceea ce este de la diavol. Caci precum otetul si vinul la vedere sunt una, dar prin simtul gustului gatlejul deosebeste ce este al fiecaruia, asa si sufletul, prin simtirea si lucrarea intelegatoare, poate judeca si hotari care sunt darurile Duhului si care nalucirile celui potrivnic".
Sa ne lumineze Dumnezeu in toata lucrarea noastra si sa ne daruiasca putere sa nu ne incredem niciodata in parerile noastre.
Iulian Predescu
-
Smerenia si discernamantul
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Discernamantul
Publicat in : Editoriale -
Discernamantul in cresterea copiilor
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Filosofia postului: discernamantul duhovnicesc
Publicat in : Post -
Discernamantul lui Avva Pimen
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.