Postul este o închidere temporară și parțială a cotidianului, pentru mentenanță (revizie) duhovnicească. Este o pregătire pentru Golgota, ca în Vinerea Mare să ne cutremurăm mai tare decât pământul, văzând Jertfa Fiului lui Dumnezeu pentru noi. Fiul lui Dumnezeu ne protejează, dar nu ne sufocă. Ne lasă să ne dezvoltăm, ca pe niște copii de șase ani, care învață să curețe mere. Când apar minunile? Când suntem în contact cu Fiul lui Dumnezeu. În Biblie nu scrie că nu scăpăm de ceea ce ne e frică, ci - dimpotrivă - scrie că credința este curajul de a renunța la toate fricile, prin puterea primită de la Fiul lui Dumnezeu. Din credință se naște libertatea, din libertate se naște bucuria.
Primul pas spre fericire este să vrem să ieșim din ignoranță, aroganță și nepăsare. Al doilea pas este să nu ne mai mințim, să nu ne mai prefacem, să nu ne mai amăgim, să nu ne mai facem iluzii. Să renunțăm la vechile obișnuințe, care ne țin pe loc și ne duc într-o zonă de stagnare, de nefericire, de deznădejde.
Al treilea pas este încrederea în Fiul lui Dumnezeu. Cine a crezut în El, nu a fost dezamăgit (Dismas pe Golgota, Iair în Capernaum, Fotini în Sihar, Zaheu în Ierihon). Fiul lui Dumnezeu ne poate dărui ceea ce are, veșnicia promisă, nu este o păcăleală deloc. Vă invit să citim cartea Neemia, pentru a vedea cât de important este pentru noi altarul/templul și cât de important este să iubim cuvântul biblic insuflat de Dumnezeu.
Oamenii care nu sunt dispuși să renunțe la păcat nu vor să audă de cele sfinte. Dependența e monstruoasă și numai Fiul lui Dumnezeu ne poate vindeca de drogul păcatului. Toți păcătoșii ascund un strigăt disperat după ajutor, iar Fiul lui Dumnezeu îi aude pe toți, simultan. Să ne debarasăm cât mai repede de iluziile și minciunile cu care ne-am hrănit, pentru că ne împiedică să câștigăm fericirea. Fiul lui Dumnezeu a murit pentru noi, pentru ca noi să trăim pentru El.
Fiul lui Dumnezeu a plătit pentru noi prețul mântuirii. Noi trebuie să plătim pentru El prețul slujirii. Să avem curaj, harul Lui ne va întări! Oricum, prețul plătit de noi este infim față de prețul plătit de El. Bolnavi suntem și El ne vizitează, goi și ne îmbracă, flămânzi și ne hrănește. Fericirea adusă de El e desăvârșită, deoarece este nelimitată, nu are sfârșit, nu se termină.
Dumnezeu știe toate gândurile noastre și poate fi întâlnit de noi abia atunci când toate gândurile noastre sunt îndreptate doar spre El. Dacă avem exagerat de multe proiecte și frământări, vom neglija esențialul. Vă invit să citim azi capitolul 11 din Înțelepciunea lui Isus Sirah!
Nu avem nici un contract cu moartea. Nu avem nici o clauză în care să fim asigurați că vom trăi șapte decenii. Pentru mai multe detalii, putem citi capitolul 14 din aceeași carte biblică.
Profetul Osea vorbește despre faptul că noi putem recâștiga dragostea divină, pe care am pierdut-o prin idolatrie și desfrânare. Nu e totul pierdut. Din cei mai mari păcătoși, Dumnezeu are puterea de a ne face sfinți. Dar să avem conștiința păcătoșeniei și dorința de îndreptare. Să nu ne credem sfinți, nu e cazul. Să nu ne socotim neprihăniți prin comparație cu alții. Să ne dorim recâștigarea iubirii Lui. Să nu fim indiferenți la cuvintele Lui.
Profetul Maleahi declară fățiș dragostea divină pentru omenire și răspunsul rece al acesteia. Credința/fidelitatea noastră este un răspuns la dragostea oarbă, singura care vindecă o durere surdă.
Profetul Isaia ne încredințează ca prin jertfa Fiului lui Dumnezeu suntem vindecați și moștenitori ai veșniciei. Să nu fim triști, ci bucuroși, mulțumitori și recunoscători Păstorului blând care devine Miel junghiat în locul nostru.
La finalul slujbei nu trebuie să reținem nici ce a cântat corul, nici ce a zis preotul, ci doar ce ne îndeamnă Fiul lui Dumnezeu: să nu îi omitem din vedere pe frații Lui înfrigurați, înfometați, ridiculizați.
Fiecare zi poate fi ultima aici și prima Acasă. Nu în sens panicard. Trebuie să fim pregătiți azi pentru marea trecere. De aceea nu acumulăm, deoarece pe poarta strâmtă intrăm goi, fără dromaderi și tesle, doar cu punctele acumulate pentru generozitate față de oameni și fidelitate față de Fiul lui Dumnezeu. Ne rugăm azi ca și cum ar fi ultimul Tatăl nostru. Și mâine la fel. Ne pregătim de Liturghie ca și cum ar ultima fără să îi și vedem pe îngeri. Deci nu putem lipsi.
Fiul lui Dumnezeu ne întărește mereu, simultan, fără să Își piardă puterea. Zicem rugăciunea inimii neîncetat și vom păcătui mult mai puțin. Nu ne mai îngrijorăm pentru nimic și vom dobândi pacea inimii. Rămânem cu Fiul lui Dumnezeu și El ne va înveșnici negreșit.
Se apropie Postul Mare. O perioadă în care ne vom dona covrigul celui căruia îi lipsește. Nu ne vom mai îndreptăți, ci vom lăsa judecata pe seama Fiului lui Dumnezeu. Nu ne vom lăuda, pentru a pierde ajutorul îngerului păzitor.
La Judecata universală vom fi întrebați cum i-am ajutat pe sărmani, nu altceva. Nu câte filme am vizionat pe Netflix, nu câte like-uri am primit pe Instagram. Frumusețea Raiului este incredibilă. Nu este o vrăjeală, ci este singurul adevăr care contează.
Câtă vreme există Liturghie, există mântuire. Dar să nu ne amăgim că lupta cu cel viclean a luat sfârșit. Nu încă, dar nu mai e mult. Cum am luptat până acum, să luptăm și de acum înainte.
Suntem bucuroși, deoarece Fiul lui Dumnezeu ne protejează clipă de clipă, ne ferește de iad, ne vindecă de tristețe, ne învie din moarte și ne dăruiește fericire veșnică. Nu există dar mai mare decât acesta.
Îl iubim pe Dumnezeu din toată inima și El ne iubește și mai mult, mult mai mult decât ne putem imagina vreodată. Ne rugăm pentru că Îl iubim și ne ferim de păcat ca să nu fim departe de El. Nu ne facem planuri de alt fel. Nu judecăm pe alții, nu impunem nimic nimănui. Credința ne e de ajuns, nu avem nevoie de back-up.
Fiule al lui Dumnezeu, înviază-ne și pe noi, neputincioșii!
Preot Marius Matei
Marius Matei
-
Iubirea ingereasca
Publicat in : Editoriale -
Iubirea fata de Dumnezeu
Publicat in : Morala -
Iubirea care trece dincolo de viata
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.