Cand avem pe cineva drag internat, mergem sa-l cercetam. Iar atunci cand o facem, nu vedem in persoana lui si pe Hristos. Ne intalnim cu fratele, tatal, unchiul, prietenul etc, dar nu si cu Hristos prin ei. In cadrul acestor vizite, Mantuitorul nu lipseste din mintea multora dintre noi, dar El este vazut dincolo de ei, ca doctorul sufletelor si al trupurilor. De aceea ne rugam Lui pentru sanatatea acestora.
Insa Mantuitorul nu Se uneste tainic doar cu medicul pentru a-i da acestuia puterea sa administreze cele mai potrivite medicamente pentru sanatatea celor in suferinta, ci El se uneste si cu bolnavul. Astfel, Hristos este prezent pe doua registre: este cand doctor, cand pacient.
Hristos ca doctor ne este foarte cunoscut. Am avut si avem dese dialoguri cu El in aceasta postura. Este bine, dar nu de ajuns. El trebuie cunoscut si in calitatea de pacient. Sa nu uitam ca uneori Dumnezeu nu ridica de la noi suferinta, pentru ca aceasta ne este data in vederea mantuirii. Dar nici nu doreste sa ne lase la masura puterilor noastre.
Din acest motiv Se uneste tainic cu cel in suferinta, atat de mult incat suferinta acestuia devine propria Lui suferinta. Iata de ce vorbim de Hristos ca pacient.
Atat de importanta este intalnirea cu Hristos sub chipul pacientului incat El a legat-o de Judecata de Apoi: "Am fost bolnav si nu M-ati cercetat" (Matei 25, 43). Dupa cum putem observa nu ne cere sa-i vindecam pe cei in suferinta, pentru ca nu sta in puterea noastra. Ne cere sa-i vizitam. Pe de o parte ca sa le alinam suferinta, iar pe de alta parte ca sa ne intalnim cu El: Domnul smereniei, Cel care Se uneste nu cu cei cu putere, ci cu cei a caror natura este slabita.
Nu aveti rude in suferinta? Multumiti lui Dumnezeu pentru acest dar, insa cautati sa-i cercetati pe cei bolnavi. Hristos doreste sa fie cunoscut ca pacient. Pentru a avea putere in aceasta lucrare, ganditi-va la aceste cuvinte: "Ori de cate ori ati facut un bine unora din acesti preamici frati ai Mei, Mie mi-ati facut". Retineti ca nu vom fi judecati doar pentru faptele rele savarsite, ci si pentru binele pe care il puteam face si nu l-am implinit.
Adrian Cocosila.
Pe aceeaşi temă
-
Iubirea semenilor
Publicat in : Pilda zilei
-
Iubirea semenilor
Publicat in : Pilda zilei
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.