"Eu Biserica o supra-ordonez Statului", spunea Petre Tutea in celebrul sau interviu cu Vartan Arachelian. Si nu are cum sa fie altfel, pentru orice crestin. Ca doar nu despre Stat spunea Hristos ca portile iadului nu-l vor birui, si nu pentru intemeierea Statului S-a jertfit El pe Cruce. Biserica are intemeierea Jertfei Mantuitorului, si deci participa, de atunci, la eternitatea Lui. Iar Statul este doar o intemeiere umana, si nu a fost niciodata mai mult, nici macar in vremea cand capii lui erau unsi de Biserica si "episcopi pentru cele dinafara Bisericii" (cum se considera imparatul Constantin cel Mare).
Pentru ce, atunci, se simte datoare Biserica Ortodoxa Romana sa raspunda partinitoarelor si desantatelor "analize" ale asa-numitelor institutii mass-media (cum ar fi, de exemplu, ziarul Adevarul sau televiziunea Antena 1)? Caci acelea nu isi intemeiaza parerile si tribulatiile pe credinta sau macar pe grija pentru oameni. Ele isi intemeiaza aceste pareri fie pe interese (cum ar fi discreditarea Bisericii), fie chiar pe iubirea de bani (si de rating). Cum s-ar spune, aprigii "judecatori" ai Bisericii sunt apologetii nu ai credintei si ai lui Hristos, ci ai lumii, ai lumii dragostei de pantece si iubirii de arginti. Simplificand lucrurile la maximum, Iuda il judeca pe Hristos.
Impotriva lui Iuda nu a fost nicio apologie. Hristos nu S-a justificat inaintea apostolului cazut, ci a incercat sa-l indrepte pe acela, aratandu-i ca "imparatia Lui nu este din lumea aceasta". La fel, si in cazul Bisericii azi, ea trebuie sa arate ca imparatia ei nu este din lumea aceasta, si ca de fapt ea insasi nu este din lumea aceasta. Cand spunem: "Capul Bisericii este Hristos", aceasta nu trebuie sa ramana o vorba goala, caci aceasta afirmatie se cere marturisita, nu doar enuntata. Altfel, am esuat fata de Hristos, am esuat ca si crestini.
Ce trebuie sa auda de la noi lumea actuala este ca nu impartasim caile ei. Si sa stie ca, pe masura ce ea, lumea, se face din ce in ce mai nesimtita si mai inchistata in materialismul ei, noi ne vom face mai simtitori fata de har si mai ne-materialisti; ca ne putem descotorosi de banii ei oricand, ca pe noi nu ne-a chemat Hristos sa fim contabili si cenzori, ci "lumina a lumii" si "dumnezei prin har", "partasi dumnezeiestii firi", nimic mai putin.
Aceasta este si perspectiva cu care Hristos l-a confruntat pe Iuda. Iuda ar fi vrut de la Mantuitorul ca Acesta sa fie ceva mai pragmatic, cu o atitudine ceva mai corespunzatoare, mai atent la mijloacele materiale. Chiar daca Mantuitorul inmultise in fata lui de doua ori painile si pestii pana cand se saturasera mii de oameni, Iuda tot nu s-a putut abtine sa nu-L certe pentru ca a lasat-o pe Maria sa-i unga picioarele cu mir. In fata lui se petrecea ungerea de ingropare a Mantuitorului (El i-a si spus-o), dar Iuda nu vedea decat banii "risipiti".
La fel petrece, dar, si lumea actuala. In fata ei se deruleaza istoria mantuirii. Unii se sfintesc si izvorasc lumina din lumina lui Hristos, altii se invartoseaza in pacate si patimi. Se pare ca lumea, mai ales la acest sfarsit de veac, ii iubeste mai mult pe cei din urma. Nu se cade dar ca Biserica sa se lase judecata de iubitorii de patimi; din contra, Ea este cea careia Hristos i-a dat judecata lumii, prin sfintii Ei.
Sa nu ne tulburam dar cand lumea ne numeste hoti, profitori, avari, desfranati, talhari. Ca si avva din Pateric, sa ne tulburam doar atunci cand vom fi numiti eretici, caci chiar de avem toate pacatele, nu ne-am despartit de Mantuitorul, si de aceea "Cine ne va desparti pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau stramtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia, sau sabia? Precum este scris: «Pentru Tine suntem omorati toata ziua, socotiti am fost ca nişte oi de junghiere»".
Biserica este prin ea insasi marturisitoare. Nu poate fi altfel, caci atunci ea inceteaza a mai fi Biserica lui Hristos. Deci chiar daca nu putem sa nu ne folosim de bani, sa nu cedam ispitei de a crede ca acestia sunt ceva important. Lumea vrea ca Biserica sa vorbeasca de bani pentru a o face sa nu vorbeasca de altceva, sau mai bine zis de Altcineva. Dar, oricat s-ar strofoca, nu vor reusi nici aceste "porti ale iadului" sa o biruiasca, in veci.
Paul Cocei
Paul Cocei
-
Recenzie: Biserica si Statul - doua studii - Ionut - Gabriel Corduneanu
Publicat in : Religie -
Om lumesc sau om duhovnicesc
Publicat in : Pilda zilei
-
Statul si scoala s-au separat de Biserica, incalcand Drepturile Omului
Publicat in : Editoriale -
Cum trebuie sa fie si sa se manifeste relatia dintre Biserica si Stat
Publicat in : Interviuri
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.