Preotii si protestele de strada

Preotii si protestele de strada

Am observat ca, in ultima vreme, printre participantii la proteste au fost si cativa clerici. Mi-am pus intrebarea daca prezenta lor acolo este justificata, in contextul in care democratia ne permite protestul, ca exercitiu de libera exprimare a unei opozitii fata de o anume tema data. Raspunsul meu oscileaza intre un „categoric nu” si „depinde de tema protestului” . In teorie, protestul este frumos. El promite atragerea civilizata a atentiei asupra unei probleme nerezolvate, luarea pasnica de atitudine asupra unor chestiuni ce nu plac unor cetateni sau chiar rezolvarea civilizata, prin dialog, a unor teme sociale, politice, economice etc. Din pacate, in practica, putine proteste raman asa frumoase si reusesc ceva. Ele sfarsesc tragic, fie prin faptul ca nu se intampla nimic dupa, fie prin manipularea lor de catre forte din umbra, fie prin degenerarea in violente. Hristos a fost adeseori vazut ca un lider civic, numai bun de transformat in militant al societatii civile. Existau, pe vremea Lui, destui nemultumiti de regimul de ocupatie al romanilor asupra evreilor. Ba, la un moment dat, i s-a propus sa devina chiar rege. Cu toate acestea, El a refuzat. Mai mult, chiar a insistat asupra pastrarii unei atitudini calme, de non-combat, chiar si in momentul in care este prins in noapte, in Ghetsimani. Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins.

Si iata, unul dintre cei ce erau cu Iisus, intinzand mana, a tras sabia si, lovind pe sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: Intoarce sabia ta la locul ei, ca toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. Sau ti se pare ca nu pot sa rog pe Tatal Meu si sa-Mi trimita acum mai mult de douasprezece legiuni de ingeri? Apoi atrage atentia lui Pilat, guvernatorul Iudeii, care nu intelegea ce fel de Imparatie propovaduieste Iisus ca: Imparatia Mea nu este din lumea aceasta. Daca imparatia Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca sa nu fiu predat iudeilor. Dar acum imparatia Mea nu este de aici. Prin urmare, inteleg ca Hristos nu a fost niciodata adeptul protestelor de strada sau al revoltelor sociale, mai cu seama cand tema o constituie lumescul nostru cotidian si material. Asta au inteles-o mult mai bine sfintii mucenici, care vazand dictatura nedreptatilor tronand asupra societatii, au considerat ca este mai bine jertfirea propriei vieti pentru credinta, decat renuntarea la credinta pentru ceva beneficii lumesti (fie chiar si ramanerea in viata trupeasca, de acum). Pe de alta parte, exista un moment in care, intr-o manie sfanta. Hristos pune mana pe bici (dar fara a biciui pe oameni) si curata Templul de mercantilism, de ispita de a transforma Biserica in pestera de talhari. Altfel spus, cand este vorba de pastrarea valorilor sfinteniei, revolta pare ingaduita, protestul poate fi justificat si desfasurat pasnic, fara violente la adresa semenilor sau a bunurilor materiale. Nu trebuie confundata dragostea si setea infinita a lui Dumnezeu de sfintenie, cu ideologia razboiului sfant, a sfintelor violente, sau a sfantului santaj (limitarea unor libertati, pentru cauze nobile, gen blocarea soselelor). Acestea nu sunt si nu vor putea fi justificate vreodata de crestinism. Din pacate, avem si nou parte de unii extremisti, chiar ortodocsi, care viseaza cu ecranele larg deschise pe Internet, pe tot felul de bloguri, ca legionarismul sau alte idei politice pot fi transformate in linii de forta ale crestinismului. Sa ne intelegem bine: Hristos-Dumnezeu nu este cap de partid politic, miscare sociala sau ideologie de clasa. Parintele Arsenie Papacioc imi spunea, intr-un interviu mai vechi, ca el este adeptul evolutiei fara revolutie, adica al unei cresteri spirituale fara revolutii stradale.

Chiar si parintele Iustin Parvu incerca sa transmita unor ucenici, revoltati de aparitia documentelor cu cip, ca iesitul in strada nu poate rezolva problema ci, dimpotriva, poate dauna unei cresteri spirituale autentice. De aceea, imi este teama ca nu cumva preotii care participa la protestele de strada, sa nu uite ce suntem noi, preotii: parinti sufletesti, calauze catre o Imparatie ce nu este inca aici, nicidecum lideri sociali pentru cauze materiale. Sigur, ca cetateni putem participa la orice protest. Insa nu cred ca preotii mai sunt doar simpli cetateni, fara a avea comuniune cu Biserica, Sinodul sau ierarhul nostru. Un preot ramane preot, lider spiritual al comunitatii sale, indiferent unde s-ar afla, cata vreme Dumnezeu cerului si al pamantului s-a dat pe palmele sale, spre a fi daruit mai departe, credinciosilor. Caci asta dam noi, preotii, din mainile si gurile noastre, lumii intregi: pe Dumnezeu Intreg, cu Trup, Sange si Cuvant. Iar lumea se va uita mereu la noi ca la preoti, nu ca la cetateni. De altfel, chiar si presa chiar asa a vazut participarea confratilor mei la proteste: ca preoti, nu ca cetateni.

Este foarte greu de separat cetateanul de preotul imbracat in reverenda (simbol al apartenentei la un cult, la o Biserica, la o Imparatie ce nu are de-a face cu imparatiile actuale ale lumii). S-ar putea ca cineva sa-mi replice ca am inteles gresit teologia crestina, ca uit de responsabilitatile noastre fata de viata de aici, ca sunt prea nihilist sau idealist si nu vreau sa ma implic in viata comunitatii, ca pana si ierarhii au avut pozitii ecologiste (vezi pozitia BOR in cazul Rosia Montana sau a Patriarhului Ecumenic in probleme ecologice). Mai intai, i-as spune ca luarea de pozitie este una (este dreptul oricui de a avea o opinie), dar participarea sau conducerea unui protest este cu totul altceva. Apoi i-as aduce aminte de vremurile de martiraj. Am putea spune ca si astazi, asemenea primelor secole crestine dar la o scara diferita, o mana de corporatisti si puternici ai planetei decid, peste capetele noastre, ce se intampla in lumea noastra. Pe noi ne intreaba putin, sau chiar deloc in anumite privinte. Democratia nu este un sistem ideal de conducere, desi pare mai bun decat altele. Dar Hristos puncteaza: Dar va spun voua, prietenii Mei: Nu va temeti de cei care ucid trupul si dupa aceasta n-au ce sa mai faca. Va voi arata insa de cine sa va temeti: Temeti-va de acela care, dupa ce a ucis, are putere sa arunce in gheena; da, va zic voua, de acela sa va temeti. In concluzie, cand este vorba de chestiuni lumesti si corporatiste, preotul nu are ce cauta la proteste. Cetateanul crestin are libertatea de a alege sa participe sau nu. Altfel stau lucrurile cand este vorba de valori spirituale.Preotul poate decide, in comuniune cu Biserica, calauzirea credinciosilor la proteste, insa in mod pasnic, demn si cu sfintenie. Asa cum ii sta bine unui preot si unor crestini.

Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)

Despre autor

Eugen Tanasescu Parintele Eugen Tanasescu

Senior editor
184 articole postate
Publica din 03 Mai 2025

Pe aceeaşi temă

22 Octombrie 2013

Vizualizari: 1669

Voteaza:

Preotii si protestele de strada 5.00 / 5 din 1 voturi. 1 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

protestele taina preotiei

Comentarii (1)

  • Lavrentiu Postat la 2013-10-22 10:59

    "O lume, astãzi, care îsi doreste mai mult decât poate avea, nu poate niciodatã avea decât abuzând de altii. Popoare întregi sunt scoase si purtate de rãu dacã se lasã si nu luptã împotriva lui." (PS Corneliu, Episcopul Husilor)

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Calatoria mea prin lumea de dincolo
Calatoria mea prin lumea de dincolo Cartea pe care o țineți acum în mâini este o mărturie scrisă cu dorința de a-i aduce cititorului vestea cea bună: nu suntem zidiți pentru moarte, ci pentru viață veșnică. Viața noastră are sens, iar niciunii dintre oamenii care au trăit vreodată pe acest 36.00 Lei
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia
Sfantul Paisie Aghioritul isi face autobiografia Cine nu-l cunoaște pe Sfântul Paisie Aghioritul? Încă mai trăiesc cei care l-au cunoscut personal și care, povestind despre sfântul, varsă o lacrimă de recunoștință și de dor pentru acela care le-a umplut inima de dragoste pentru Dumnezeu, le-a dat 35.00 Lei
Ultima vanzare a pacatului
Ultima vanzare a pacatului Dacă iei în mână acest text, nu ai cum să-l mai lași decât atunci când ai terminat lectura. Subiectul în sine, împreună cu harul autorului, fac din acest roman o excepțională pagină de literatură.Luș Ursu este un om profund, care are în el acel dar de la 35.00 Lei
Biserica, Lume si Imparatie
Biserica, Lume si Imparatie Părintele Alexander Schmemann este unul din cei mai importanți teologi contemporani, ale cărui preocupări teologice s-au centrat pe rolul Euharistiei în viața Bisericii. Firește, studiile sale au atins și alte teme, toate având relevanță pastorală. 43.00 Lei
Ai grija!
Ai grija! Limitele se pun atunci când din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Şi dacă n-o judecăm, ci o înţelegem şi o percepem, în afara hărţilor noastre, noi vom alege dacă ne vom muta, dacă vom pleca, dacă vom rămâne sau dacă ne vom 14.00 Lei
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a
Rugaciunea lui Iisus: calauza inimii catre Dumnezeu - Editia a II-a Nu sunt o expertă în Rugăciunea lui Iisus, dar m-aș bucura să vă pot ajuta să o înțelegeți măcar atât cât o înțeleg eu. Prea mulți dintre noi își petrec zilele având sentimentul că Dumnezeu este departe, ocupat cu lucruri mult mai importante. Însă Domnul 25.00 Lei
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae
„Ramaneti intemeiati in credinta”. Persoana si comuniune in teologia Sfantului Dumitru Staniloae În ultimele decenii, teologia creștinã s-a aplecat cu mult interes asupra tainei persoanei. Aceasta s-ar putea datora atât actului necesar de deslușire, predare și receptare a Revelației dumnezeiești, cât și provocãrilor pe care le întâmpinã ființa umanã 55.00 Lei
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36)
Parintii Bisericii despre teologie (Patristica 36) Părinții Bisericii Primare au fost mari teologi - deși nu se considerau ca atare - și păstori iscusiți, implicați în viața de zi cu zi a cetății și în conducerea propriilor congregații. Părinții au răspuns la marile întrebări formative ale credinței 66.00 Lei
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37)
Metafizica energiilor divine si schisma bisericii (Patristica 37) În această călătorie în istoria filosofiei și a teologiei creștine, David Bradshaw (Universitatea din Kentucky, Catedra de Filosofie) demonstrează că unul dintre motivele principale ale Marii Schisme (1054) a fost înțelegerea greșită de către apuseni 75.00 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact