Instabilitatea din Egipt este agravata de reluarea si intensificarea unui adevarat razboi religios intre majoritatea musulmana si minoritatea crestina. Coptii, cum sunt numiti, reprezinta 10% din populatia unei tari cu istorie nu doar foarte lunga, dar si deosebit de complexa.
Confruntarea violenta dintre armata si Fratia Musulmana a degenerat pana intr-acolo incat fiecare parte cauta tapul ispasitor. Iesirea din spirala conflictuala, din ce in ce mai stransa si mai rapida, pare sa fie posibila doar prin introducerea unui tert. Concret, adeptii fostului presedinte Morsi pleaca de la convingerea ca blocul musulman nu poate fi decat intr-un fel, ca angajamentul politic este intr-o unica directie.
In ansamblu, situatia crestinilor din Africa de Nord si din Orientul Apropiat este orice altceva dar nu comoda. Acestia sunt vazuti de majoritatea musulmana, din Palestina pana in Tunisia si din Turcia pana in Libia, cu neincredere. Direct formulat, sunt suspectati de lipsa loialitatii fata de stat si in consecinta marginalizati din punct de vedere politic, chiar exclusi sistematic de la exercitarea puterii. Depozitari ai unei culturi religioase fabuloase, crestinii fostului Orient, cel din care venea candva lumina Occidentului si lumii intregi, suporta rigorile unui exil interior vechi de secole. Identitatea lor spirituala este in concurenta sangeroasa cu geografia.
Ar fi suficient sa trecem in revista sicanele la care supune guvernul turc Patriarhia Ecumenica. Nu doar maniera grosolana prin care un stat intelege sa se raporteze la cetatenii lui, sugerand ca exista unii de mana a doua, este aici scandaloasa, ci nu mai putin limitarea cu instrumente juridice a misiunii Arhiepiscopului vechii cetati a lui Constantin. Inchiderea scolii teologice superioare de pe insula Halki (turca: Heybeliada), in urma cu peste patru decenii, ramane un gest pilduitor al strategiei de intimidare a minoritatii crestine. In fapt, insasi continuitatea traditiei bizantine pe malurile Bosforului ramane profund problematica.
In acest timp, de la primavara araba la recentele evenimente din Egipt, politica europeana a fost mai curand timida. Dincolo de cateva interventii punctuale, datorate intrebarilor corespondentilor de presa, problematica represiunilor la care sunt supusi crestinii, indiferent de confesiune, nu a prezentat interes. Mai mult, se pare ca nu se face niciun efort pentru mentinerea unei minime reciprocitati: libertatea de care se bucura musulmanii in Europa sa fie garantata si crestinilor dincolo de continent. In timp ce in marile orase de aici se construiesc moschei, bisericile sunt dincolo incendiate. Valul islamic este aici pe strazi, iar dincolo crucea profanata. Iata un exemplu de "toleranta” care ar trebui sa ne interogheze. Urgent.
Radu Preda
Sursa: teologia-sociala.ro
.
Radu Preda
Pe aceeaşi temă
-
Fecioara Maria venerata de musulmani
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.