Seminarul din Halki, cunoscut initial sub denumirea de "Scoala Teologica din Halki", este unul dintre cele mai renumite seminare teologice ortodoxe grecesti, aici invatand nenumarate personalitati, arhiepiscopi si patriarhi. Ansamblul se afla inaltat in apropiere de Constantinopol, Turcia, pe insula "Halki", numita astazi "Heybeliada", aceasta fiind cea de-a doua mare insula din cadrul Insulelor Printesei, din Marea Marmara.

Seminarul din Halki - Scoala Teologica

Seminarul din Halki a fost intemeiat in ziua de 1 octombrie 1844, pe colina numita astazi "Dealul Sperantei", pe locul unei foarte vechi manastiri bizantine, inchinata Sfintei Treimi si zidita de Sfantul Fotie, patriarhul Constantinopolului, in cea de-a doua jumatate a secolului al IX-lea.

 

Dupa cucerirea cetatii bizantine, de catre otomani, manastirea bizantina a ajuns parasita, cladirile acesteia ruinandu-se in parte. In anul 1844, patriarhul Gherman al IV-lea al Constantinopolului a transformat vechea manastire in Scoala Teologica, inaugurarea acesteia avand loc in ziua de 1 octombrie a aceluiasi an.

Toate cladirile vechi ale manastirii, in afara de capela zidita in secolul al XVII-lea, au fost distruse de un cutremur, in luna iunie a anului 1894. Cladirile scolii au fost rezidite, de catre arhitectul Periklis Fotiadis, ele fiind sfintite in ziua de 6 octombrie 1896 si restaurate, mai tarziu, dupa anul 1950.

In momentul infiintarii, Scoala Teologica din Halki avea sapte clase, patru clase liceale si trei clase universitare. In anul 1899, cele patru clase liceale au fost desfiintate, Scoala functionand ca Academie, cu cinci ani de studiu. In anul 1923, odata cu infiintarea Republicii Turce, a fost reluat sistemul cu sapte clase, patru liceale si trei universitare. Mai apoi, in anul 1951, sistemul educational a fost schimbat iarasi, pe aceiasi ani, insa cu trei clase liceale si patru universitare.

In incinta scolii, pe langa Capela inchinata Sfintei Treimi si salile de studiu, se mai afla si urmatoarele facilitati: locuri amenajate pentru sport si odihna, dormitoare, infirmerie si spital, birouri si o imensa librarie, in care sunt pastrate peste 120.000 de carti, jurnale si manuscrise.

In celebra Scoala din Halki au studiat aproape o mie de tineri, dintre care multi au ajuns preoti, calugari si episcopi. Dintre acestia, ii amintim doar pe urmatorii: Sfantul Hrisostom de Smirna; Sfantul Rafael de Brooklyn; Antim I, arhiepiscopul din Preslav si Vidin; patriarhul Partenie al III-lea al Alexandriei; patriarhii ecumenici ai Constantinopolului: Bartolomeu I, Dimitrie I, Atenagora I, Constantin al VI-lea, Gherman al V-lea si Maxim al V-lea. Multi fosti studenti ai scolii sunt inmormantati in cimitirul de langa capela.

De la intemeierea acestuia si pana in anul 1971, cand autoritatile turcesti l-au inchis in mod abuziv, acest seminar a constituit principala Scoala Teologica din Patriarhatul Ecumenic de Constantinopol. Dupa inchiderea seminarului, cladirile scolii au continuat sa fie ingrijite de vietuitorii din manastire, in acestea avand loc sedinte si conferinte bisericesti.

 

In luna noiembrie a anului 2007, capela Scolii din Halki, zidita in secolul al XVII-lea, care a supravietuit cutremurului de pamant din anul 1894, a fost daramata aproape in totalitate de membri ai Garzii Forestiere Turcesti, in urma unei hotarari guvernamentale. Actiunea a avut loc fara nici cea mai mica instiintare anterioare. In urma unor apeluri ale patriarhului ecumenic, actiunea a incetat.

In luna ianuarie a anului 2011, autoritatile grecesti bisericesti si civile au implinit patruzeci de ani de proteste si intalniri diplomatice cu autoritatile turcesti, in vederea redeschiderii Seminarului Teologic din Halki. Nenumarate personalitati oficiale internationale, in discutiile diplomatice avute cu autoritatile turcesti, au facut referire la redeschiderea Scolii Teologice din Halki.

In cele din urma, fara nici o certitudine, redeschiderea Scolii se asteapta a avea loc in primavara anului 2012. Ansamblul monahal, atat cladirea scolii, cat si biserica, poate fi vizitat oricand, la acesta ajungandu-se cu vaporul, cale de o ora, din Istanbul.

Teodor Danalache