Sinodul III ecumenic de la Efes din 431. Nestorianismul

Scoala antiohiana invata ca unirea dintre cele doua firi ale Mantuitorului a fost numai morala si consta numai din armonia conlucrarii celor doua firi. Concluzia acestei invataturi era ca nu se cuvine inchinare trupului Domnului, iar expresiile : "Nascatoare de Dumnezeu, Dumnezeu s-a nascut, Dumnezeu a patimit" - sunt eronate.

Dimpotriva, Scoala alexandrina invata ca cele doua firi erau unite in chip real. Expresiile "Dumnezeu s-a nascut, a patimit, Nascatoare de Dumnezeu" erau considerate ca ortodoxe.

Nestorianismul

Nestorie sustinea ca in Iisus Hristos exista doua-persoane - persoana divina a Fiului lui Dumnezeu, nascut din Tatal mai inainte de toti vecii si persoana umana sau istorica  a lui Iisus Hristos, cu care s-a nascut din Fecioara Maria. De aceea erezia lui Nestorie s-a numit dioprosopism sau nestorianism. Aceasta conceptie eretica despre existenta a doua persoane in Iisus Hristos ducea la afirmatia ca Dumnezeul-Tatal a avut doi fii.

Consecinta acestei erezii era ca Fecioara Maria n-a nascut pe Fiul lui Dumnezeu ca sa merite a fi numita "Nascatoare de Dumnezeu" ci a nascut pe omul Hristos si de aceea trebuie numita "Nascatoare de om", sau cel mult "Nascatoare de Hristos".

La 11 august 430, Celestin a convocat un sinod la Roma care si-a insusit doctrina Sfantului Ciril in privinta hristologiei. Teoria lui Nes­torie despre "cei doi fii ai lui Dumnezeu", a fost declarata erezie. Ca­lugarul Casian, originar din Scythia Minor (Dobrogea), a fost insar­cinat sa studieze in amanunt invataturile lui Nestorie. Rezultatul cer­cetarilor sale a fost alcatuirea unui studiu cu privire la intrupare (De incarnatione), in care a combatut erezia nestoriana.

In noiembrie 430, Ciril a tinut un sinod in Alexandria. Hotararile dogmatice ale acestui sinod le-a cuprins intr-o lunga epistola sinodala, adresata lui Nestorie, aratand ca natura umana nu s-a cufundat in cea divina, ci Cuvantul s-a unit ipostatic cu natura umana. La sfarsitul scrisorii, a alaturat faimoasele sale "12 capitole", care con­tineau pe scurt tot ceea ce trebuia sa anatematizeze Nestorie, daca voia sa mai ramana in comuniune cu celelalte Biserici. Mai tarziu, celebrele "12 capitole" au fost numite Anatematismele lui Ciril din Alexandria.

Sinodul al III-lea ecumenic s-a tinut la Efes intre 22 iunie si 31 iulie 431.

Sfantul Chiril a deschis sinodul la 22 iunie 431, in cate­drala Sfintei Fecioare Maria din Efes. Nestorie nu a dorit sa se prezinte in fata sinodului, iar atat comisul Candidian cat si cei 68 de episcopi din Asia au protestat pentru deschiderea sinodului, pentru ca episcopii din Asia nu sosisera.

Cei 198 de episcopi, luand ca baza cele 12 anatematisme ale Sfantului Ciril si alte texte din scrierile Sfin­tilor Parinti, in deosebi, din Sfintii Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz si Grigorie de Nisa, au declarat ca in Iisus Hristos sunt doua firi, una divina si alta umana, dar o singura persoana, cea divina a Fiului lui Dumnezeu.

Nestorie  a fost destituit  din demnitatea  arhiereasca  si  excomunicat la 22 iunie 431.

A doua zi dupa tinerea sinodului, hotararea rostita de Parintii epis­copi a fost adusa la cunostinta lui Nestorie, a credinciosilor din Efes si a clericilor si credinciosilor din Constantinopol.  Contra ei  a pro­testat delegatul imparatului. Cinci zile dupa deschiderea sinodului, a sosit la Efes si Ioan al Antiohiei cu episcopii din Asia. Informat de cele petrecute, si-a convocat prietenii la un sinod, declarand nule si fara valoare hota­rarile luate de Ciril si episcopii intruniti cu el. Ei au anatematizat pe Ciril, autorul celor 12 Anatematisme. Ambele sinoade, atat cel prezidat de Ciril, cat si cel prezidat de Ioan de Antiohia, au adus la cunostinta imparatului Teodosie II hotararile lor. Dupa primirea rapoartelor, Teodosie II a trimis la Efes, la 1 iulie 431, pe magistratul Paladie, ca sa comunice episcopilor ca socoteste nule si fara valoare hotararile luate la 22 iunie.

Trebuie amintit ca sosind la Efes cei trei delegati ai papei Celestin al Romei, s-au mai tinut in prezenta lor inca sase sedinte, conduse tot de Ciril. Au fost examinate din nou invataturile lui Nestorie, iar in ziua de 11 iulie, in sedinta a III-a, s-au aprobat toate hotararile luate in se­dinta din 22 iunie. Nestorie, Ioan al Antiohiei si prietenii lor, au fost excomunicati.

Imparatul a destituit atat pe Nestorie, cat si pe Ciril si Memnon, ordonand intemnitarea lor. Dupa indelungate negocieri imparatul a revenit asupra deciziei privitoare la exilarea lui Ciril al Alexandriei si Memnon al Efesului, reasezandu-i in scaunele lor. Dimpotriva, Nestorie a fost exilat in Manastirea Sfantul Euprepiu de langa Antiohia, unde fusese tuns in calugarie, iar in locul sau la Constantinopol a fost adus Maximiam.

Dupa inchiderea sinodului, sciziunea a continuat totusi intre cei din Alexandria si cei din Antiohia. Episcopii din Antiohia erau acum suparati si pentru alegerea lui Maximian la Constantinopol. In sinoa­dele tinute la Tars si Antiohia, s-a reinnoit anatema contra Sfantului Ciril. Imparatul Teodosie II a propus lui Ciril al Alexandriei si Ioan al Antiohiei sa se intalneasca la Nicomidia pentru impacare. Desi intrevederea ceruta de Teodosie II n-a avut loc, totusi, in urma multor discutii si tratative, s-a ajuns la un acord. Ioan al Antiohiei a trimis la Alexandria pe episcopul Paul de Emesa, cu o formula de credinta care recunostea expresia «Nasca­toare de Dumnezeu» si invatatura ca in unica persoana a Mantuito­rului sunt doua naturi: dumnezeiasca si omeneasca.

Impacarea dintre patriarhul Ioan al Antiohiei si Ciril al Alexan­driei s-a facut, dupa doi ani de discutii si corespondenta, la 12 apri­lie 433.

Nestorie moare in exil pe la 450. Din ordinul im­paratului, toate scrierile lui Nestorie au fost arse. Persecutat fara crutare, nestorianismul si-a gasit un refugiu, dupa 431, la marginea Imperiului, in scoala de la Edesa. In 489, cand, din ordinul imparatului Zeno, scoala a fost inchisa, nestorienii, nemultumiti cu stapanirea Bizantului, au trecut in Persia. In Persia, nesto­rienii au infiintat la Nisibe o scoala sub conducerea mitropolitului Barsuma, un nestorian infocat. Din Persia, nestorianismul s-a intins, in Mesopotamia, Arabia, si chiar pana in India si China de Vest.

• Canoanele Sinodului III Ecumenic
  Publicat in : Drept bisericesc

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: