O posibila contradictie intre notiunile de Rai si Iad

[MihaiG]

În prealabil postat de N.Priceputu

Din ce am înţeles, lucrurile astea (ieşirea din iad) ar putea să se petreacă până la A Doua Venire a Domnului, adică la Judecata Universală. Până atunci stările sufletelor nu sunt defintive, ele suportând şi consecinţele în istorie ale faptelor lor, dar şi efectele rugăciunilor celor iubiţi.
Speranţa mea e ca până la acea judecată să rămână iadul gol.

Ar fi de dorit, şi ar fi frumos, dar... tot apocatastază, adică erezie, se numeşte.

În prealabil postat de N.Priceputu

Noi gândim mai mult în termeni de iubire decât de dreptate. Iar cei care vor fi lăsaţi în iad nu din cauza dreptăţii lui Dumnezeu vor fi acolo, ci din cauza libertăţii lor (a felului în care au ales). E vorba de cei care Îl refuză pe Dumnezeu sistematic. Ei sunt suflete moarte încă din viaţa asta. Moartea i-a găsit împietriţi dacă au ajuns în iad.

E teoria prodedominantă, mi se pare, în zilele noastre, în ortodoxie, catolicism sau protestantism.

DAR.

E o prostie (fără supărare).

Priviţi în jur. Câţi oameni îşi fac alegerile în deplină cunoştiinţă de cauză a consecinţelor ce vor decurge din ele ?!

Şi vorbesc despre consecinţe minore, lumeşti - o să faci ciroză dacă bei; o să rămâi repetent dacă nu înveţi; o să fii prost dacă te uiţi la OTV.

Dar consecinţa majoră - nu, consecinţa ULTIMĂ, damnarea veşnică, chinurile fără sfârşit, despărţirea de tot ce este bun şi frumos, focul iadului, viermele fără odihnă, scrâşnirea dinţilor şi aşa mai departe - vă închipuţiţi că oamenii, oamenii din jurul vostru, nea Vasile şi nea Gheorghe, fac această alegere în deplină cunoştiinţă de cauză ?!!!

Haide să reformulăm. Nici un om normal nu va face niciodată o alegere dacă va înţelege şi va crede că va avea de îndurat o veşnicie de chinuri ca rezultat a alegerii sale.

Iar dacă nu ar fi normal, înseamnă că nu e responsabil pe deplin pentru alegerile sale. Deci ?


Nepriceputule: încă o dată o spun, ideea după care Dumnezeu va oferi fiecăruia optiunea şi posibilitatea de a ieşi din Iad este, paradoxal, foarte creştină şi foarte anti-sinodală.