Cugetari din Dharma

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Frumusetea budismului consta in educarea mintii de a surprinde apofaticul persoanei, super-persoana.

(...)

Libertatea presupune gasirea Lui Dumnezeu ca super-persoana. Numai vederea super-personei este eliberatoare. Ea nu se face cu ochii ci cu intelegerea.

Aceasta vedere minunata ne uneste cu El.

Perceptia lui Dumnezeu nu este o facultate mentala.
Mintea si toate filosofiile si practicile asa zis spirituale budhiste nu te ajuta cu nimic pentru ca omul sa capte perceptia lui Dumnezeu.

Sigur, poti sa construiesti mental un soi de dumnezeu filosofic si sa faci tot felul de scheme mentale interesante cu el care sa te faca sa te simti important si induhovnicit foarte, dar asta nu este decat fuga de sine.

Cata vreme nu avem aceasta super-vedere suferim.
Ignoranta, adica nevederea Lui Dumnezeu este sursa tuturor pacatelor si suferintelor care le urmeaza.

De fapt si de drept, lucrurile sunt mult mai simple, nu e nevoie de scheme mentale complicate ca cele inventate de "buhistii" tai pentru a intelege ca suferinta este de fapt cochetaria cu pacatul si atasamente vicioase.

Vezi tu, filosofia mataluta e pentru unii care au timp de astfel de filosofii, traind izolati si fiind probabil intretinuti de multimile de enoriasi.

Pentru restul, care trebuie sa aiba o viata reala, nu au nici capacitatea intelectuala de a asimila povestile astea si nici timp de meditati, nu exista mai mult decat speranta unei incarnari mai bune.

Pentru ca in religia asta, virtutea nu exista la modul absolut, fapta buna nu exista la modul absolut, cel putin nu la modul la care sa-ti garanteze mantuirea - in cel mai fericit caz o incarnare mai buna.

O astfel de minte vazatoare se inchina in Adevar.

Mintea asta "vazatoare" atat timp cat nu-si vede pacatul, se inchina in Minciuna si tatalui minciunii.