Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Durau este o icoana facatoare de minuni, asemanatoare multor altora, aflate in zona Neamtului, dar si in alte locuri de rugaciune de prin tara. Inaintea ei, credinciosii vin cu mare credinta si dragoste, avand nadejde puternica in ajutorul si puterea Maicii Domnului.
"Unele icoane sunt vindecatoare de boli, izgonitoare de duhuri rele, iar altele sunt aducatoare de ploi binecuvantate si protectoare ale manastirilor si familiilor credincioase. Fara indoiala, toate icoanele sunt facatoare de minuni si ajutatoare credinciosilor. Dar unele poarta o harisma speciala, pe care o simte numai cel ce se roaga mult si cu lacrimi in fata sfintelor icoane" (Arhimandritul Ioanichie Balan).
Manastirea Durau este situata in statiunea balneo-climaterica Durau, in estul muntilor Ceahlau, la o distanta de 5 kilometri fata de cascada Duruitoarea, de la care, dupa traditie, si-ar fi luat numele. Prin asezarea ei atat de izolata si prin pozitia naturala pe care o ocupa in Moldova, manastirea Durau a fost multa vreme cea mai ravnita asezare isihasta de sub Ceahlau. Biserica actuala s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea.
Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Durau
Icoana Maicii Domnului de la Durau, icoana cea mare, asezata in partea stanga a naosului, este o icoana argintata ce dateaza inca din secolul al XVIII-lea. Tot din acea perioada s-au pastrat, in memoria locului si in traditia manastirii, si primele minuni savarsite inaintea ei.
.jpg)
Parintele Silvestru Ailincai, trecut la cele vesnice in anul 1919, da marturie despre minunile Maicii Domnului prin insasi viata lui. Silvestru a vietuit la manastire vreme de 20 de ani, mai inainte de aceasta el fiind casatorit. Parintele avea mare evlavie catre Maica Domnului. La icoana ei se ruga mereu, zicand: "Maica Domnului, ajuta-mi mie, pacatosului. Maica Domnului, da-mi sfarsitul cel bun! Apoi saruta icoana si se ducea la ascultare cu ochii in lacrimi."
De la o vreme, parintele Silvestru surzise de tot, caci avea peste 90 de ani. La biserica insa nu lipsea si nu intarzia niciodata. Intr-o zi, l-au intrebat parintii:
- Cum te scoli noaptea, la Utrenie, parinte Silvestru, daca nu auzi clopotul?
- Are Maica Domnului mila de mine, pacatosul. Cand ma culc zic: "Maica Domnului, scoala-ma la sfanta rugaciune!" Iar la miezul noptii, cand toaca de Utrenie, cineva ma atinge putin si indata ma scol.
.jpg)
In toamna anului 1919, pe cand erau cu totii la Utrenie si se canta "Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii", parintele Silvestru facea metanii, dupa obicei, la icoana Maicii Domnului. Apoi, el a ramas in genunchi, cu fruntea la pamant. Parintii credeau ca l-a furat somnul. La sfarsitul slujbei, l-au desteptat, zicand:
- Scoala, parinte Silvestru, ca s-a terminat Utrenia! Dar, o, slavita minune! Parintele Silvestru isi daduse duhul inaintea icoanei Preasfintei Fecioare!
Teodor Danalache
.jpg)
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.