Manastirea Durau
Manastirea Durau este situata in statiunea balneo-climaterica Durau, in estul muntilor Ceahlau, la o distanta de 5 kilometri fata de cascada Duruitoarea, de la care, dupa traditie, si-ar fi luat numele. Prin asezarea ei atat de izolata si prin pozitia naturala pe care o ocupa in Moldova, manastirea Durau a fost multa vreme cea mai ravnita asezare isihasta de sub Ceahlau.
Biserica actuala s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici inca de la inceputul veacului al XVII-lea. In anul 1802 aceasta asezare monahala a fost transformata, la sugestia si cu ajutorul Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei, in schit de calugari.
Un Pomelnic de la Durau mentioneaza la anul 1822 ca schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub ascultarea "manastirii cea de piatra din vale".
In 1830 egumenia Schitului Hangu este arendata protosinghelului Gavril pe timp de 10 ani iar una dintre clauzele contractuale prevedea si construirea unei noi biserici la Durau.
Constructia bisericii actuale, cu hramul Buna Vestire, a inceput in anul 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra si se incheie in 1835, dupa cum putem citi pe inscriptia din pridvor:
"Biserica Buna Vestire a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, zidita in zilele preainaltatului Domn Mihail Grigore Sturdza Voievod, cu bagoslovirea Preasfintitului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul domnilor ce i-au nastavit Duhul Sfant, prin osardia cuviosiei sale parintelui Ghervasie si a negutatorilor dumnealor frati Gheorghe si Ioan Prosie si Vasile Iliovici - 1835."
|
|
In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator s-au construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice Durau.
Ridicarea schitului la rang de manastire se datoreaza lui Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist si gazetar - cu un important ajutor financiar primit din partea statului in vremea ministrului Spiru Haret, precum si repararea bisericii mari, zidirea clopotnitei, a bisericutei din cimitir si a caselor de oaspeti, in vremea staretului Teofan.
In anul1959, manastirea este desfiintata si devine biserica de mir. Dupa anul 1989 se reinfiinteaza ca schit pentru calugari, iar din martie 1991 devine manastire pentru maici, fiind adusa o obste de 20 de maici de la Manastirea Varatec.
Biserica este zidita din piatra si caramida si din punct de vedere arhitectonic imbina unele elemente traditional-moldovenesti cu altele mai noi, imprumutate chiar de la constructii monumentale laice.
Planul bisericii este cel obisnuit, in forma de cruce, cu doua abside laterale usor pronuntate si o a treia la altar, in prelungirea carora se afla corpul navei divizat in naos, pronaos si pridvor.
Catapeteasma este sculptata in lemn de tei aurit si pictata la Constantinopol in anul 1835. Naosul, cu absidele largi si profunde, se delimiteaza de pronaos prin doi stalpi laterali cuprinsi in ziduri, ei sustinand arcada, care la randul ei sustine bolta. Este luminat de o fereastra la sud si alta la nord, ca si pronaosul.
Pridvorul de zid, inchis si pictat, este luminat de doua ferestre asezate la vest. Din pridvor se intra in pronaos printr-o usa masiva din lemn, intarita metalic in interior. Exista si un al doilea pridvor (adaugat mai tarziu), din lemn, inchis cu geamuri, avand intrarea prin nord.
|
|
Biserica are trei turle oarbe, in forma octogonala, cate una pe altar, pronaos si pridvorul de zid. Fatadele sunt compartimentate in panouri cu ajutorul pilastrilor ce sustin un antablament cu un profil zimtat sub streasina.
Fatada dinspre apus este tratata in stil neoclasic: un fronton cu sase firide de dimensiuni variabile se sprijina pe coloane angajate, grupate cate doua. Sus, in firidele frontonului s-au zugravit - probabil dupa 1835 - icoane al fresco, iar zona centrala a fatadei este acoperita de o superba usa sculptata in lemn de stejar, care constituie o adevarata podoaba a edificiului.
Pridvorul bisericii a fost pictat in 1835 de pictori amatori. Pronaosul, naosul si altarul au ramas nepictate pana in 1935, cand, prin stradania doctorului Paul Gotcu si cu sprijinul credinciosilor, interiorul va fi impodobit cu pictura in ceara, executata de studenti si absolventi ai Academiei de Arte Frumoase din Iasi - printre ei si Corneliu Baba - calauziti de dascalul lor, Nicolae Tonitza.
Sub indrumarea maestrului, pictorii umanizeaza foarte mult personajele, conferindu-le si cate ceva din specificul popular romanesc. In dreapta este ilustrata Nasterea Mantuitorulu, in care se observa la Pruncul Iisus ochii de copil specifici picturii lui Tonitza.
In partea stanga este pictat Ceahlaul, Athosul romanesc. Pastorii sunt infatisati in costumele populare ale taranilor moldoveni. Pe bolta se afla pictat Hristos Pantocrator - Dreptul Judecator - inconjurat de cei patru evanghelisti: Matei, Marcu, Luca si Ioan.
De remarcat este unicitatea vestmantului cu falduri bogate si faptul ca sistemul de lucru mentine prospetimea culorilor. Dupa terminarea picturii, in anul 1937, biserica s-a sfintit la data de 14 septembrie.
Turnul-clopotnita, situat la 40 de metri nord de altar, este o constructie masiva din zid, de plan patrat, cu trei nivele. La primul etaj se afla paraclisul, unde s-a organizat o expozitie permanenta de arta religioasa, printre exponatele careia se afla si o frumoasa catapeteasma de biserica din secolul al XVIII-lea, lucrata in stil popular, cu usoare influente bizantine.
Bolta clopotnitei este pictata in fresca la 1988 de Arhimandritul Varahiil Muraru. Clopotnita veche, la vest de manastire, este din lemn, datand din secolul al XVIII-lea. Casa Veniamin Costache si biserica sunt in prezent monumente istorice.
La nord de biserica se afla doua cladiri din lemn si zid utilizate drept chilii, staretie, trapeza, bucatarie, camari de alimente etc.
In anul 1992, in incinta manastirii Durau, s-a inceput constructia Centrului Cultural Spiritual Sfantul Daniil Sihastru, ctitorie a Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, Daniil. Lucrarile au fost incheiate in anul 1996. In cladire este construit un paraclis, pictat in anul 1995, de Arhimandritul Vartolomeu Florea, de la manastirea Sihastria Neamt.
Slujba de sfintire a Centrului Cultural Spiritual a avut loc la 30 octombrie 1995, in prezenta mai multor intai statatori ai bisericilor ortodoxe surori, in frunte cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului.
Mentinam ca Manastirea Durau a infiintat doua schituri: Schitul Sfanta Teodora de la Sihla, din comuna Ceahlau, avand obste de maici, si Schitul Cuvioasa Parascheva, din comuna Borca, judetul Neamt.
Frumoasa pozitie a schitului singuratic de la poalele muntelui Ceahlau a atras si adapostit numeroase personalitati ale vietii politice, literare si cultural-artistice ca: Mitropolitul Veniamin Costache, Emil Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta, Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu, Mihail Sadoveanu, care au gasit aici in multe vacante linistea sufleteasca.
-
Manastirea Pangarati
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Braditel
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Hadambu
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Almas
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania -
Manastirea Petru Voda
Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.