Pe soseaua Bucuresti-Urziceni, la kilometrul 38, in partea dreapta, se deschide un drum care duce spre satul Bitina si mai departe spre localitatea Chiroiu in care se afla manastirea cu acelasi nume.
Biserica manastirii Chiroiu cu hramul "Bunavestire" a fost sfintita in 2 octombrie 2005. Parintele Dionisie, preot slujitor si duhovnic in acest sfant lacas, ne intampina in biserica. Il rugam sa ne vorbeasca despre istoria si viata acestui asezamant monahal mai putin cunoscut din judetul Ialomita.
- Parinte Dionisie, cand a fost construita Manastirea Chiroiu?
- In 1996 niste credinciosi au donat o bucata de teren Episcopiei Sloboziei si Calarasilor si s-a incercat aici in mai multe randuri sa se faca o manastire dar a fost foarte greu. De fapt, stiti, lucrurile bune se fac mult mai greu decat cele rele si au fost multe piedici de la inceput. S-au schimbat 2 - 4 stareti si pana la urma, cu ajutorul lui Dumnezeu, anul trecut s-a sfintit biserica pentru ca sa putem sluji aici dar mai sunt multe de facut. In primul rand, va trebui sa fie facuta pictura. Speram cu ajutorul lui Dumnezeu s-o facem. Au fost si momente grele. La un moment dat am fost in impas si n-am putut continua lucrarile. Se ajunsese la cruce. A fost o pauza de doua saptamani si eram mahniti. A venit atunci un patron care ne mai ajutase candva si ne-a intrebat: "Ce mai faceti voi pe aici? Stati asa pe loc? Nu continuam lucrarile?" A fost o minune de la Dumnezeu si un ajutor de la El, dupa care totul a mers foarte repede. Apoi, prin mila credinciosilor, s-a mai facut cate ceva. Au fost mari ispite. O crestina a vrut sa doneze o icoana la biserica si a tinut mult s-o faca ea. Si a cautat o pictorita care insa n-a fost prea credincioasa. Noi am vrut sa facem o copie dupa icoana "Prodromita" de la Athos. A incercat pictorita sa faca o copie si cand a inceput era foarte aproape de adevar iar cand a terminat icoana era foarte departe de adevar. Si a fost o mare mahnire atunci si pentru ea si pentru noi. Pana la urma a refacut altcineva icoana si, prin mila lui Dumnezeu, zic eu a iesit asa... o icoana frumoasa si blanda dar puterea ei in asta sta, ca a fost facuta cu mare durere si suferinta. Catapeteasma a fost comandata in judetul Neamt la niste mesteri din zona care confectioneaza catapetesme. Este din lemn de stejar.
- Cand ati venit in aceasta manastire?
- Sunt aici de aproape patru ani, de cand am fost hirotonit preot intr-o zi de sarbatoare la "Bunavestire". La primavara voi implini patru ani de cand am venit aici. Cea mai mare bucurie a mea este sa slujesc ca preot. Sunt preot slujitor si duhovnic aici. Si in celelalte treburi lucrez impreuna cu maica stareta si cu obstea si mergem inainte. Aici e o manastire de obste.
In biserica avem si o icoana a Sfantului Nicolae, facuta din sticla de Murano si in mozaic. Iar la intrarea in biserica este "Bunavestire", tot in mozaic. Avem si icoana Cuvioasei Parascheva, confectionata in relief, e deosebita. Toate aceste icoane au fost donate de credinciosi.
- Aveti nevoie de ajutor in continuare?
- Eu am mare credinta ca Dumnezeu ne ajuta. Dumnezeu trimite tot ceea ce trebuie pentru biserica. Eu am vazut clar. Spunea cineva un cuvant frumos, ca noi nu trebuie sa iesim din manastire, trebuie doar sa ne facem datoria de monahi si Dumnezeu impodobeste biserica cu tot ceea ce trebuie, de fapt El are grija de toata lumea. Mai trebuie facuta pictura in biserica. Nu avem bani dar nu-mi fac griji. Noi trebuie sa facem ceea ce depinde de noi, sa ne rugam, sa nu fim trantori. Dumnezeu nu ne-a parasit niciodata.
- Un indemn, un sfat pentru credinciosi?
- Un sfat pentru credinciosi este acesta pe care ni l-a dat Dumnezeu si toti Sfintii Parinti: "Pocaiti-va", ca se apropie sfarsitul lumii, zic eu.
In biserica mare ni se alatura maica Teodosia. Ne spune ca piatra de temelie a manastirii a fost pusa de catre P.S. Nifon si ca in manastire se afla si un paraclis cu hramul "Sfanta Cuvioasa Parascheva". La inceput in manastire a fost viata de sine. Din 1999 s-au perindat pe aici mai multe maici, au cautat sa intemeieze o viata de obste, unele au plecat, altele au venit.
- De cand sunteti aici, maica Teodosia?
- Noi suntem aici din 2002. Sfintirea s-a facut in octombrie anul trecut. Avem viata de obste, suntem 26 de maici. La noi se face zilnic Sfanta Liturghie, se citeste zilnic Psaltirea, zilnic se face coliva pentru morti, Sfantul Maslu se face vinerea dupa-amiaza, Utrenia se face incepand de la miezul noptii pana la doua si jumatate noaptea. In plus avem ascultarile. Paraclisul are hramul "Sfanta Cuvioasa Parascheva" iar biserica mare are hramul "Bunavestire". Avem in manastire atelier de icoane, de pictura. Cateva icoane de la catapeteasma au fost facute chiar de noi pentru sfintire, avem aici maicute care picteaza dar ele au mai multe ascultari si merge mai greu, mai ales vara, cand lucram si la gradina. Cand se raceste vremea maicutele se pot ocupa mai mult de pictura. Avem un atelier de confectionat vesminte preotesti. Chiar ne-am grabit in ultima vreme sa terminam cateva vesminte rosii cu ocazia resfintirii bisericii din Bitina, situata la cativa kilometri de aici. Pe langa vesminte facem broderie. Sa vedeti ce-am facut pentru Sfantul Ioan Rusul. Avem comenzi, uneori nu putem sa facem fata cererilor. Acum facem un vesmant si o broderie cu Sfantul Ioan Rusul. Ne grabim sa i le dam parintelui Nicolae de la Bucuresti, de la biserica "Acoperamantul Maicii Domnului" din incinta Spitalului Polizu. Parintele le va duce in Grecia la Sfantul Ioan Rusul. Daca ati vedea ce frumos e Sfantul Ioan Rusul pe broderia facuta de sora Nicoleta! In biserica din Bucuresti de la Polizu - care mai are ca hram si "Sfantul Ioan Rusul" - exista si alte broderii facute tot de noi.
Pe sora Nicoleta o gasim lucrand in atelier. Este o fiinta foarte delicata. Privim cu admiratie si emotie minunatele broderii asupra carora se apleaca cu atata daruire.
- Cum se lucreaza o broderie, sora Nicoleta?
- Prima oara se fixeaza materialul in gherghef. Eu nu am foarte multa experienta dar am testat mai multe materiale si cel mai bun mi s-a parut crępe satin-ul. Urmeaza desenarea pe panza, exista mai multe metode, metoda aleasa de mine este cu indigo, fac desenul prima oara pe hartie de calc, apoi pun indigo-ul pe panza iar deasupra hartia de calc si incep desenarea. Apoi se incepe lucrul cu conturul, cu liniile de baza care formeaza icoana.
- Culorile cum le alegeti? Ne uitam la icoana aceasta cu nuante de mov, roz...Sunt multe nuante...
- Este o stransa legatura intre broderie si pictura... La pictura se combina culorile dar aici cum faceti, imbinati firele de diverse culori?
- Cei care au mai multa experienta pun chiar mai mult de doua culori. Eu am pus doar doua aici iar a treia este trecerea intre cele doua culori. Brodez cu o culoare si o patrund pe cealalta foarte inchisa pentru ca sa iasa culoarea pe care o doresc. Trebuie sa ai foarte mare grija pana la sfarsit ca sa nu strici totul din neatentie. Uneori nu iti dai seama si poti sa gresesti in alegerea culorii. Eu am patit-o, am crezut ca merg culorile pe care le alesesem pentru ca ma uitasem la papiote si totul parea bine. Lumina bate intr-un fel cand privesti papiota dar cand ai cusut poti avea surprize.
- Si ce-ati facut? Ati stricat-o?
- Am suprapus o alta culoare care mi s-a parut ca le uneste, le leaga pe cele doua folosite. Conteaza foarte mult si dispozitia pe care o ai. Daca esti suparat sau esti agitat nu prea merge. Trebuie sa ai capul limpede, sa nu fii obosit.
- Sa va intreb daca ati avut ispite?
- Nu ma intrebati... pentru ca as putea scrie romane...
- De cat timp lucrati la broderii?
- Am invatat sa brodez in iarna anului 2004 dar n-am lucrat tot timpul broderie. Avem intentia sa facem un album de fotografii cu broderiile noastre. Icoane am inceput sa pictez in anul trecut. Nu am vechime dar mi-am dorit foarte mult si am incercat sa fac tot ceea ce pot. Aici la atelier lucram si vesminte atat dupa model grecesc cat si dupa cel romanesc. Maica croitoreasa, maica Magdalena, este cea care ne indruma si v-ar putea spune mult mai multe dar nu este acum in manastire, e plecata la Bitina, la resfintirea bisericii.
- Va multumim si speram sa revenim la manastirea Chiroiu.
- Doamne ajuta!
Florentina Venter si Dorina Zdroba
  |
  |
  |
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.