Convorbire cu Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Romane

Intre 22-25 octombrie se vor desfasura lucrarile congresului international "Stiinta si ortodoxie - un dialog necesar", in cadrul programului "Stiinta si religie in Romania". Va propun sa incepem prezentarea acestui program.

Programul este sponsorizat de prestigioasa Fundatie Templeton din Statele Unite, iar partenerii programului sunt: Academia Romana, Fundatia Nationala pentru stiinta si Arta, Patriarhatul Romaniei, Facultatea de Teologie a Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Studii Europene a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Facultatea de Jurnalism a Universitatii Hyperion din Bucuresti, Facultatea de Teologie a Universitatii Ovidius din Constanta, Comisia Nationala UNESCO, Facultatea de Teologie a Universitatii din Craiova, Institutul Francez din Bucuresti, Universitatea Interdisciplinara din Paris (care asigura gestiunea generala a programului), Centrul International de Studii si Cercetari Transdisciplinare din Paris (pe care am onoarea sa il conduc), Asociatia pentru Dialogul intre stiinta si Teologie in Romania (ADSTR), Editura XXI: Eonul Dogmatic si Departamentul pentru stiinta de la Radio Romania Cultural. El a inceput acum un an si se va termina in sase luni.

In ce consta acest program?

Programul consta in studii si cercetari in domeniul noii discipline universitare "Stiinta si religie", publicarea de articole si carti in aceasta specialitate, tinerea de cursuri si seminarii "Stiinta si religie", organizare de conferinte si colocvii, precum si manifestari in diversele mass-media. Este primul program de acest gen sponsorizat de Fundatia Templeton in fostele tari comuniste. M-am bucurat ca autoritatile Fundatiei Templeton au considerat ca Romania poate fi o tara-pilot in acest domeniu. Proiectul este conceput ca un laborator pentru a vedea in ce masura acest gen de proiect poate fi extins si la alte foste tari comuniste si, in particular, in zona Europei Centrale si in Balcani. Desigur, ortodoxia a fost un atu important in aceasta alegere. Ortodoxia romaneasca are prestigiul tolerantei, dovada fiind primirea triumfala a Papei Ioan Paul II, care, de altfel, a fost ales membru de onoare al Academiei Romane. Acordul Academiei Romane de a patrona acest proiect a fost si el un atu esential. Profesorul Eugen Simion, Presedintele Academiei Romane, ne-a dat un sprijin important si m-am bucurat sa il aud spunand, in fata membrilor Biroului Academiei, ca domeniul "Stiinta si religie" este un domeniu prioritar de cercetare. Am fost primiti cu caldura si de Patriarhul Teoctist, care a impresionat autoritatile Fundatiei Templeton prin cuvintele sale intelepte.

Programul este coordonat de Doamna Magdalena Stavinschi, cercetatoare la Institutul Astronomic din Bucuresti, care nu si-a precupetit eforturile pentru reusita programului. Si trebuie sa spun ca rezultatele sunt deja impresionante, ceea ce ne da speranta posibilitatii prelungirii programului pe inca trei ani.

Cum se desfasoara programul si care este scopul lui?

Cercetatorii implicati in program se reunesc in mod regulat la sediul Fundatiei Nationale pentru stiinta si Arta, unde au loc sesiuni de comunicari. Cursuri de "Stiinta si religie", la care participa un numar important de studenti, au loc la Universitatea din Bucuresti, Universitatea din Craiova, Universitatea Hyperion, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj si Universitatea Ovidius din Constanta. Scopul acestor cursuri nu este de a da un caracter religios stiintei sau un caracter stiintific religiei, ceea ar fi desigur o grava si nociva eroare. Scopul lor este, pe de o parte, de a da religiosilor o informare corecta despre stiinta si a da oamenilor de stiinta o informare corecta despre religie. Dupa atatia ani, in regimul comunist, de sfruntat de mincinoasa propaganda contra religiei, rezistentele sunt inca mari in ambele tabere, dar dialogul incepe sa se instaureze. Pe de alta parte, scopul este, de asemenea, de a pune in dialog stiinta si religia, pentru a putea gasi locul tert, transdisciplinar, unde ele se pot intalni in virtutea unor valori comune.

Cum apreciati derularea acestui program?

Un grup de cercetatori si profesori foarte activ este cel din Craiova, sub egida "Centrului pentru Dialogul intre stiinta si Religie", condus de profesorul Radu Constantinescu, pro-rector al Universitatii din Craiova, reputat fizician teoretician, animatorul fiind inimosul jurist si teolog Gelu Calina. Grupul din Craiova a castigat recent un important concurs lansat de Fundatia Templeton, ceea ce sporeste prestigiul Romaniei in acest domeniu. Acordam o mare importanta publicatiilor de specialitate, cu o exigenta totala in privinta calitatii lor. S-au publicat astfel cateva traduceri din limba engleza si franceza a unor carti de referinta internationala. Prezenta, ca partener, a Editurii XXI: Eonul Dogmatic ne este de mare utilitate. La aceeasi editura apare si revista "Noua reprezentare a lumii - Studii inter- si transdisciplinare", unde se publica rezultatele cercetatorilor implicati in program. O realizare importanta va fi publicarea unui manual de "Stiinta si religie", autori fiind Razvan Ionescu si Adrian Lemeni. Vom publica acest manual cu sprijinul Patriarhiei Romane.

Pentru multi, tema congresului este o provocare si va rog sa ne dati cateva explicatii care ne par foarte necesare. Intelegem ca dialogul este posibil si, as spune, cu mult folos, dar de ce necesar?

E o provocare doar pentru cei ce prefera sa inchida ochii in fata realitatilor. O prima remarca este de ordin general. O globalizare anarhica nu poate duce decat la impas. Impasul disparitiei oricarui punct de reper. Ceea ce are drept consecinta confruntarea violenta a culturilor si religiilor amenintate de disparitia lor in favoarea unei culturi globale si a unei religii globale, amandoua fundate pe cel mic numitor comun, adica pe o mediocritate absoluta. Terorismul devine la randul sau global, semn al disparitiei oricaror valori. In acest context, dialogul intre stiinta si ortodoxie poate contribui la aparitia unei globalizari cu fata umana. Ortodoxia, cel putin in fundamentele sale din scrierile Sfintilor Parinti precum si in cele ale unor teologi contemporani, a fost intotdeauna deschisa intelegerii Naturii, prin integrarea Naturii in actul divin. Sa ne gandim, in contextul romanesc, la opera lui Dumitru Staniloaie si a Parintelui Galeriu. Stiinta este desigur limbajul dominant al epocii noastre, dar ea singura este incapabila de a gasi o solutie a provocarilor contemporane. O a doua remarca priveste situatia tarilor zise "din Est". Toate (si Romania nu este o exceptie) au trecut din bratele comunismului sclerozat in bratele capitalismului salbatic. Disparitia valorilor este, si in acest caz, inevitabila. Am asistat de curand, la Paris, la un festival al filmului romanesc contemporan. Am fost uimit sa descopar ce tristete neagra, fara speranta, generau in spectator aceste filme, majoritatea realizate de tineri de mare talent. De unde vine aceasta tristete neagra si aceasta violenta gratuita, daca nu tocmai din pericolul disparitiei oricarui reper? Sunt intim convins ca dialogul intre stiinta si ortodoxie poate contribui la reincantarea lumii, si, in particular, la reincantarea lumii romanesti.

Credeti ca apofatismul, propriu ortodoxiei, este mai deschis pentru un asemenea dialog?

Desigur. Cunoasterea stiintifica poate dialoga cu traditia patristica, caci ea este o tentativa de comunicare intre cunoasterea catafatica si cunoasterea apofatica. Anume, cunoasterea stiintifica este de tip catafatic dar ea ajunge la frontiera gandirii apofatice. In fond, misterul se afla in centrul si al stiintei contemporane (ma gandesc, in primul rand, la fizica cuantica) si al religiei. In traditia patristica orientala, apofatismul semnifica o experienta directa a misterului, experienta care poate fi sau rationalizabila sau nerationalizabila, pe cand apofatismul cuantic semnifica o experienta a misterului mediata de teoria si experimentarea stiintifica. Cele trei tipuri de apofatism se gasesc reunite in cunoasterea transdisciplinara. Aceste aspecte fac, de altfel, obiectul mai multor comunicari la congresul nostru.

Care sunt liniile de forta ale congresului si cine participa?

Congresul va fi inaugurat la Academia Romana, in prezenta Domnului Eugen Simion, Presedintele Academiei Romane, a Patriarhului Teoctist, a Domnului Adrian Iorgulescu, Ministrul Culturii si Cultelor si a Domnului Carles L. Harper, Vice-Presedinte al Fundatiei Templeton. Congresul se va desfasura in trei parti: prima parte la Academia Romane, a doua parte la Palatul Patriarhal si a treia parte la Arhiepiscopia Tomisului. Ne bucuram de participarea unor importante personalitati din strainatate: celebrul astrofizician american Trinh Xuan Thuan, Vicarul General de la Saint Etienne Thierry Magnin (care este si un stralucit fizician), astrofizicianul si teologul rus Alexei Nesteruk sau biologa engleza Pauline Rudd.

In ziua care precede deschiderea congresului, adica pe 21 octombrie, ora 12.00 la Biblioteca Academiei Romane vor fi lansate doua carti - "Melodia secreta" de Trinh Xuan Thuan si "Dovada lucrurilor nevazute - Ortodoxia si fizica moderna" a arhiepiscopului din Canada Lazar Puhalo. Un adevarat eveniment il va constitui vernisajul expozitiei celebrului fotograf francez Louis Monier "Portrete de filosofi". Fotografia lui Louis Monier cu cei trei mari romani din Paris - Eliade, Cioran si Ionesco - a facut inconjurul lumii. Ne bucuram ca acest mare prieten al Romaniei a acceptat sa participe la congresul nostru.

Interviu consemnat de Elena Solunca

Sursa: Ziua

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: