Din cele mai vechi timpuri s-a pastrat obiceiul de a posti o zi inaintea unor sarbatori mai mari sau in unele zile care aminteau fapte sau evenimente triste din istoria sfanta a mantuirii, pentru ca astfel credinciosii, priveghind in post si rugaciune, sa intampine si sa serbeze cu vrednicie sarbatorile respective si sa participe in duh la suferintele pe care le comemoreaza acele zile.
Zilele separate de post din cursul anului bisericesc ortodox sunt urmatoarele :
a) Toate miercurile si vinerile de peste an (cu exceptia celor de harti), zile care amintesc intamplari triste din viata Mantuitorului. Intr-o zi de miercuri au luat carturarii si fariseii hotararea de a ucide pe Mantuitorul, iar intr-o zi de vineri au adus-o la indeplinire, prin judecarea, osindirea la moarte si rastignirea Mantuitorului.
La pagani miercurea era inchinata lui Mercur (Hermes), zeul comertului, iar vinerea era ziua zeitei Venus (Afrodita), zeita frumusetii si a amorului, sarbatorita la greco-romanii antici prin orgii si rituri imorale. Prin contrast, pentru a se feri de excesele paganilor si pentru a le combate, crestinii isi impuneau in aceste zile post si rugaciune in amintirea suferintelor Domnului pentru mintuirea noastra. Numai denumirile pagane ale zilelor respective s-au pastrat pana astazi.
Sunt anumite saptamani si perioade de timp din cursul anului bisericesc, in care, miercurile si vinerile sunt exceptate de la post, adica se face dezlegare deplina a postului, ingaduindu-se mancarea de dulce (oua si branza pentru monahi, peste si carne pentru mireni), si anume ;
- Miercuri si vineri in Saptamana Luminata (saptamana de dupa Pasti), in care postul obisnuit se suspenda, pentru marea sarbatoare a invierii, a carei bucurie si stralucire nu trebuie intunecata prin post sau intristare ;
- Miercuri si vineri in Saptamana I dupa Rusalii, care este de fapt o prelungire (dupa-serbare) a marii sarbatori a Pogorarii Duhului Sfant si totodata ultima din perioada Penticostarului.
- Miercurile si vinerile din rastimpul dintre Nasterea siBotezul Domnului, pentru ca postul contrasteaza cu bucuria celor doua mari sarbatori crestine ;
- Miercuri si vineri din saptamana vamesului si a fariseului (prima din perioada Triodului) si din saptamana numita a branzei.
Toate aceste miercuri si vineri exceptate de la post se numesc, cu un termen popular, zile de harti, adica de dezlegare sau suspendare a postului, fiind notate cu aceasta denumire in unele calendare bisericesti.
b) O alta zi izolata de post, din cursul anului bisericesc, este Sarbatoarea inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), in care postim, in orice zi a saptamanii ar cadea, deoarece ea ne aduce aminte de patimile indurate de Mantuitorul pe Cruce pentru mantuirea noastra si ne indeamna la pocainta si intristare.
c) Ziua ajunului Bobotezei (5 ianuarie) - Postul din aceasta zi e pastrat prin traditie, din vechime (secolele IV-VI), cand catehumenii care urmau sa primeasca botezul in seara acestei zile, trebuiau sa posteasca, pentru a se putea impartasi la liturghia credinciosilor, la care luau parte pentru prima data, dupa botez. Astazi crestinii postesc in aceasta zi pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita la Aghiazma Mare.
e) In unele pravile calugaresti, se recomanda, indeosebi vietuitorilor din manastiri, postul din zilele de luni, pe care il practica si unii dintre credinciosi mireni mai zelosi, dar care nu este obligatoriu pentru toti crestinii, ci ramine facultativ sau benevol.
-
Asceza in monahismul ortodox si practicile necrestine
Publicat in : Editoriale -
Cunoastere si asceza
Publicat in : Editoriale -
Asceza necredinciosilor
Publicat in : Editoriale
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.