Sambata, 22 iunie 2024, facem pomenire pentru toti cei adormiti din neamul nostru. Aceasta sambata este cunoscuta si sub numele de Mosii de vara.
Biserica Ortodoxa a consacrat pentru pomenirea generala a mortilor o zi liturgica pe saptamana, si anume sambata. Insa, doua dintre sambetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate in chip special, in toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a mortilor: Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne (a Infricosatoarei Judecati - Mosii de iarna) si Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor - Mosii de vara).
Ambele zile poarta in popor si denumirea de Mosii (cea dintai : Mosii de iarna, cealalta Mosii de vara), pentru ca in ele facem pomenire pentru parintii, mosii si stramosii nostri cei adormiti.
In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare, Biserica a randuit sa se faca pomenire de a doua venire a Domnului si de Infricosatoarea Judecata. De aceea, intrucat multi dintre dreptii Vechiului Testament au adormit fara sa vada pe Mantuitorul fagaduit si asteptat, iar multi dintre crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru toti acestia.
In Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor sau "Mosii" de vara), Biserica face din nou pomenirea generala a mortilor, rugandu-se pentru ei, prin rugaciunile si cantarile inscrise in slujba zilei din Penticostar, pentru ca si ei sa se bucure de darurile Sfantului Duh, a Carui pogorare este praznuita in duminica urmatoare.
Parastasul - slujba in care sunt pomeniti cei adormiti
Slujba in care sunt pomeniti cei adormiti intru Domnul, este cunoscuta sub denumirea de "parastas". Parastasele sunt ierurgii speciale, la care trupul mortului, nefiind de fata, este simbolizat prin coliva. Verbul grecesc "paristemi" inseamna a se alinia alaturi de cineva, a sta in rand cu cineva, a fi camaradul de lupta, apropiatul cuiva. Parastasul este slujba prin care noi ne alaturam, prin rugaciune, celui mort, si ne infatisam lui Dumnezeu cu rugaciuni ca El sa ierte pacatele celui adormit. Acestea se pot face ori de cate ori dorim sa ne rugam pentru cel adormit impreuna cu Biserica.
Cand nu se fac pomeniri pentru adormiti
Exista perioade din timpul anului bisericesc cand nu se fac pomeniri pentru cei trecuti la cele vesnice. Motivul este ca acele perioade sunt momente de bucurie, pe cand cele de pomenire sunt momente de tristete si astfel, nu se doreste umbrirea sarbatorii prin pomenirea celor adormiti.
Perioadele in care nu se fac parastase sunt:
a) Sarbatorile inchinate Mantuitorului Hristos si Maicii Domnului. Ca exceptie de la aceasta randuiala sunt hramurile bisericilor si ziua Inaltarii Domnului, cand are loc pomenirea eroilor.
b) Intre Craciun si Boboteaza (de la 20 decembrie si pana la Sf. Ioan Botezatorul).
c) Saptamana Patimilor este o perioada inchinata patimilor si mortii lui Hristos si nu se fac pomeniri.
d) Saptamana Luminata (incluzand si Duminica Tomii). Pomenirea celor adormiti in lunea acestei saptamani, cunoscuta sub denumirea de „Pastele blajinilor“, nu este o zi stabilita de Biserica, ci doar o practica locala.
In toate aceste zile si perioade cand nu se fac parastase, cei trecuti la cele vesnice pot fi pomeniti la Sfanta Liturghie.
Daca se intampla ca momentul de pomenire se fie intr-una din aceste perioade, Biserica recomanda oficierea slujbelor de pomenire a celor adormiti inaintea inceperii acelei perioade.
Pomenirea celor adormiti la Sfanta Liturghie
La Proscomidie, credinciosii cer preotului sa scoata particele - miride - din prescura atat pentru cei vii cat si pentru cei adormiti. Ele sunt asezate pe Sfantul Disc, alaturi de partea care reprezinta pe Hristos cel rastignit - Agnet -, pentru ca dragostea lui Hristos cel jertfit Tatalui pentru neamul omenesc, sa se reverse si asupra noastra si a lor. Scotand aceste particele, preotul le rosteste numele. Pomenirea lor de catre preot indreptata spre Hristos, Il face si pe Hristos sa-i pomeneasca in fata Tatalui. La Proscomidie se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu, nu pot fi pomeniti.
Obiceiuri in legatura cu praznuirea mosilor de vara
In popor se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase.
In aceasta zi se dadeau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn, impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depinde de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului. Dupa incheierea ceremonialului, satenii isi daruiesc unii altora ofrandele sfintite de catre preot sau le impart saracilor.
Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.
Adrian Cocosila
-
Sarindarele
Publicat in : Viata liturgica -
Pomenirea mortilor
Publicat in : Viata liturgica -
Mosii de vara, pomenirea generala a mortilor
Publicat in : Parastas - Pomana
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.