Tunderea
Tunderea a fost intotdeauna unul din ritualurile religioase fundamentale: simbol al ascultarii si al jertfei. Din vremuri imemoriale, oamenii au socotit ca parul capului avea o "mana", puterea naturala de a concentra forta si vitalitatea omului.
Un exemplu de astfel decredinta este istoria biblica a lui Samson. Inca si astazi mai subzista ceva din aceasta credinta, in preocuparea constanta a omului cu privire la coafura lui. Podoaba capilara ramane expresia, simbolul frumusetii umane ca forta, simbolul identitatii nationale (cf. stilului "afro"), simbolul chiar al unor deviatii patologice profunde in om. In scurt, exista o taina a parului ca un principal mijloc de afirmare, de proclamare a identitatii. Astfel, ritualul crestin al tunderii (care in afara de slujba botezului, se intalneste si in alte situatii), nu trebuie considerat ca un vechi si venerabil ritual implinit (nimeni nu stie de ce), ca parte integranta a unei mosteniri, in Biserica totul este totdeauna real. Orice act simbolic este simbolic tocmai pentru ca reveleaza Realitatea, dimensiunea ei cea mai adanca si inefabila cu care comunicam prin intermediul ritualurilor. Tunderea postbaptismal incepe printr-o rugaciune solemna care rezuma sensul tainei: restaurarea omului prin botez ca faptura creata de Dumnezeu, cea mai perfecta si frumoasa. Este ca si cand Biserica, incheind opera de restaurare contempla omul si scoate strigatul de bucurie si de admiratie: citeste de frumosi "Stapane, Doamne Dumnezeul nostru care ai cinstit pe om cu chipul si asemanarea ta, care l-ai impodobit cu suflet cugetator si trup bine alcatuit incat trupul sa slujeasca sufletului..."
Omul este chipul slavei si frumusetii nespuse a lui Dumnezeu, in asa fel ca admirand frumusetea omului si a te bucura de ea inseamna a da multumire lui Dumnezeu insusi. Ca toate celelalte in aceasta lume, si frumusetea a fost umbrita, degradata, mutilata intr-o frumusete decazuta. Si exista totdeauna tendinta de a o respinge ca pe o ispita demoniaca. Dar nu aceasta este experienta pe care o are Biserica despre frumusete. In ciuda tuturor degradarilor ei, frumusetea ramane mereu dumnezeiasca, pecete asezata de Dumnezeu pe creatia Sa. Omul este frumos si trebuie sa regaseasca sensul frumusetii sale, sa se bucure de aceasta frumusete si sa-l multumeasca lui Dumnezeu pentru ea, asa cum facea un sfant calugar egiptean a carui puritate a inimii il facea sa distinga frumusetea divina chiar la o femeie pierduta.
In lumea noastra decazuta, calea spre frumusetea divina si restaurarea ei in om, este aceea a ascultarii si a jertfei. Astfel noua viata incepe printr-o jertfa adusa lui Dumnezeu, adica daruirea lui Dumnezeu cu bucurie si multumire a ceea ce devenise in aceasta lume simbolul frumusetii decazute a omului. Aceasta este semnificatia tunderii postbaptismale: este prima jertfa libera si fericita a omului facuta lui Dumnezeu. Acest lucru este mai evident in cazul pruncilor: intr-adevar pruncul nu poseda inca nimic sa-i ofere lui Dumnezeu, si de aceea luam din putinul par pe care-l are. Slavita umilinta! Aceasta pune inceputul singurei si adevaratei cai spre frumusete, spre bucuria si plinatatea reala a vietii.
Serviciul baptismal este acum implinit si incheiat. Viata normala urmeaza sa inceapa. Dar ea este diferita de normalitatea care ne este recomandata si chiar impusa de aceasta lume, pentru ca botezul ramane izvorul si forta ei ascunsa, e adevarat, dar reala! Asa cum intreaga viata a Bisericii izvoraste din Pasti si ne conduce spre Cincizecime, iar timpul de dupa Cincizecime catre un alt Paste, viata noastra, izvorata in intregime din Botez este transformata intr-o trecere - intr-un pelerinaj si o ascensiune catre "ziua cea neinserata" a vesnicei imparatii. In timp ce noi avansam, luptam, lucram, lumina tainica a acestei zile ilumineaza deja drumul nostru, reverbereaza pretutindeni, transforma totul, face din toate lucrurile viata in Dumnezeu si cale spre Dumnezeu. Atunci cand slujba baptismala este incheiata botezul isi incepe lucrareain noi.
-
Ce inseamna schima monahala si tunderea parului?
Publicat in : Religie -
Tunderea in monahism
Publicat in : Organizare B.O.R. -
Sensul vietii monahale - Parintele Galeriu
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Talcuirea randuielii tunderii in monahism - Pr. Arsenie Boca
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.