Precum între toate mădularele trupului capul este cel dintâi, la fel şi mintea deţine în suflet locul capului. Pe acesta, aşadar, trebuie să îl tundem de toate cugetele lumeşti. Iar colovionul787, fiindcă acoperă întreg trupul şi numai mâinile le lasă goale, înseamnă că trebuie să îmbrăcăm filosofia morală, lepădând energiile lucrătoare ale păcatului, căci în chip potrivit mâinile sunt simbolul lucrării practice şi al energiei.

Cingătoarea788, fiindcă este făcută din piele de animal mort şi încinge pântecele şi buricul, înseamnă omorârea prin înfrânare şi că trebuie să o punem pe aceasta mereu peste puterea şi energia răutăţii. Căci toată puterea stăpânirii potrivnice a celui rău este, potrivit lui Iov789, sub buricul pântecelui, şi şalele, potrivit fericitului David790, s-au umplut de toate batjocurile demonice, iar batjocurile - acestea sunt diferitele lucrări ale curviei.

Iar analavul791, fiindcă are în faţă şi în spate crucea, înseamnă că trebuie, potrivit Apostolului, nu numai noi să fim răstigniţi pentru lume, ci şi lumea să fie răstignită pentru noi792, pentru ca atunci când fugim din lume să nu avem nici o împiedicare, să nu fim stăpâniţi de vreo relaţie cu ea prin vreo înşelare a celor văzute. Şi iarăşi nici să fim urmăriţi din spate de lume din pricina ispitelor fără de voie, să slăbim tăria credinţei, ci să rămânem nesimţitori şi morţi pentru pătimirile cele de voie şi pentru cele fără de voie.

Iar cuculionul793 arată harul lui Dumnezeu care păzeşte şi acoperă mintea noastră. Căci cel tuns de cugetele lumeşti primeşte coiful mântuirii794.

Sandalele795 au această raţiune: fiindcă sunt din piei moarte, dar sunt puse sub o mică parte a trupului, aşa cum este talpa sandalei pentru trup, la fel trebuie ca sufletul să se folosească de trup şi trupul să fie mort pentru patimile cele contra firii.

Mantia796, fiindcă are forma în patru colţuri, ca şi lumea din patru elemente, înseamnă că trebuie să ne încingem cu contemplarea naturală, astfel încât să nu privim la cele văzute prin patimi şi prin simţire, ci prin raţiunea care se află în acestea să ne înălţăm către Creatorul lor. Iar faptul că lasă descoperită mâna stângă înseamnă că trebuie să arătăm în noi înşine lucrarea faptei bune, după cuvântul Mântuitorului, ca să vadă oamenii faptele voastre bune şi să se slăvească Tatăl vostru cel din ceruri797.

Iar faptul că veşmintele sunt negre înseamnă că trebuie ca noi să fim nearătaţi lumii, ca unii care avem petrecerea în ceruri. Iar dacă cineva va socoti mantia care este în patru colţuri drept chip pentru cele patru virtuţi generale, nu va greşi de la ceea ce este drept798.

Sfantul Maxim Marturisitorul

Intrebari si nedumeriri, Editura Doxologia

Cumpara cartea "Intrebari si nedumeriri"

Note:

787 Colovionul sau levitonul, haină, de obicei de in, care acoperea tot trupul, cu mânecile până la coate (Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele chinoviale 1, 4), diferită de hiton, o cămaşă pe care o purtau mirenii, şi bărbaţii, şi femeile, lungă până la genunchi. Astăzi levitonul este înlocuit de dulamă; cf. Filotheu Bălan (ed.), Pateric egyptean, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, p. 498.
789 Iov. 40, 16
790 Ps. 37, 8
791 Analavul era o piesă de vestimentaţie din fâşii sau şnururi care înconjura umerii, gâtul şi pieptul, închipuind pe spatele monahului Crucea lui Hristos şi ţinând levitonul strâns pe trup (Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele chinoviale 1, 5); cf. Filotheu Bălan (ed.), Pateric egyptean, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, p. 497.
792 Cf. Gal. 6,14.
793 glugă mare, un acoperământ al capului şi al umerilor, care nu dă voie monahului a vedea în lateral (Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele chinoviale 1, 3); cf. Filotheu Bălan (ed.), Pateric egyptean, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, p. 498.
794 EF 6, 17
797 Mt. 5,16.
798 Pentru semnificaţia rânduielilor tunderii în monahism şi a veşmintelor monahale a se vedea şi Pseudo-Dionysius Areopagita, De Ecclesiastica Hierarchia, ed. Gtinter Heil şi Adolf Martin Ritter (Patristische Texte und studien 36), De Gruyter, 1991, pp. 117-120, în româneşte vezi Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete, trad., introd. şi note de pr. D. Stăniloae, Paideia, Bucureşti, 1996, pp. 95-96.
 

• Tunderea in monahism
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Sensul vietii monahale - Parintele Galeriu
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Talcuirea randuielii tunderii in monahism - Pr. Arsenie Boca
  Publicat in : Religie
• Tunderea
  Publicat in : Viata liturgica
• Imbracarea calugarului
  Publicat in : Liturgica

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: