Juramantul este un act public practicat adesea in societatea noastra, el putand fi intalnit la absolvirea anumitor studii superioare (teologie, medicina), la investirea in functie a presedintelui sau a unui ministru, in cadrul slujbei Cununiei, in cadrul unui proces de judecata, in domeniul militar etc.
Dintre toate aceste forme de juramant, ne vom opri insa numai asupra juramantului politic, depus de catre toti demnitarii romani alesi in organismele de conducere politica si administrativa ale tarii. Astfel, la investirea intr-o functie publica, cei alesi depun un juramant personal (stabilit de Constitutia Romaniei), avand mana asezata pe Biblie.
Juramantul politic anterior celui prezent, prezent in Constitutia din anul 1965 si modificat in anul 1974, incepea astfel: "Jur sa slujesc cu credinta patria..." Juramantul actual, prevazut in Constitutia din anul 1991, prima adoptata dupa instaurarea noului stat democratic, nemodificat in urma revizuirii ei, in anul 2003, contine urmatoarea fagaduinta: "Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman. (...) Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
Juramantul pe Biblie, in Parlament
Dupa obicei, juramantul se face cu invocarea numelui lui Dumnezeu sau prin mijlocirea unui lucru sfant, pentru intarirea unui adevar declarat sau pentru asumarea unei promisiuni. Astfel, cel ce depune juramantul se supune judecatii lui Dumnezeu si este gata sa primeasca orice fel de pedeapsa, in caz de minciuna sau neindeplinirea celor fagaduite.
Spre deosebire de legea Vechiului Testament, Mantuitorul Iisus Hristos interzice cu desavarsire juramantul, indiferent de motivul invocat. Astfel, in predica de pe munte, El ne spune: "Ati auzit ce s-a zis celor de demult: "Sa nu juri stramb, ci sa tii inaintea Domnului juramintele tale." Eu insa va spun voua: Sa nu va jurati nicidecum nici pe cer, fiindca este tronul lui Dumnezeu, nici pe pamant, fiindca este asternut al picioarelor Lui, (...) nici pe capul tau sa nu te juri, fiindca nu poti sa faci un fir de par alb sau negru. Ci cuvantul vostru sa fie: Ceea ce este da, da; si ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decat acestea, de la cel rau este." (Matei 5, 33-37).
Juramantul intalnit in domeniul politic se savarseste in numele credintei, avand mana asezata pe Biblie. Acest juramant poate fi, inca dintru inceput, o fapta care arata necredinta celui care jura. Spun aceasta deoarece, daca ar fi credincios, cel in cauza nu ar jura tocmai pe Cartea care interzice juramantul.
Daca se accepta insa posibilitatea unui juramant bun, in pofida poruncii Mantuitorului, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca acesta are sens numai atata timp cat cel care il depune crede in ceea ce rosteste. Astfel, apelarea la numele lui Dumnezeu intr-un juramant presupune credinta religioasa din partea celui care jura, de aceea un astfel de juramant nu are sens pentru omul necredincios.
Un om necredincios, chiar daca jura in numele lui Dumnezeu, pe un lucru sfant, va putea minti si insela fara nici o retinere, atat timp cat el nu crede in Dumnezeu si in sfintenia lucrului respectiv. In aceasta privinta, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "De crezi ca omul este iubitor de adevar, nu-l sili sa se jure; si iarasi, de stii ca minte, nu-l sili sa jure stramb."
Vrednicul de pomenire IPS Bartolomeu Anania, in declaratia de presa numita "Biblia din Parlament", rostita in anul 2010, cu ocazia Nasterii Domnului, afirma: "Biblia din Parlament ar trebui sa existe nu doar ca obiect in fata caruia demnitarii isi depun juramantul, ci si ca indreptar pentru legile pe care acestia le planuiesc, le voteaza si le promulga.
Daca ei ar deschide Biblia numai cateva pagini, atunci in tara noastra nu ar mai exista acte normative menite sa legifereze sau sa permita pornografia, prostitutia, homosexualitatea, concubinajul, practici care nu sunt altceva decat tot atatea cai deschise spre dezintegrarea familiei si disolutia societatii. E inadmisibil sa juri cu mana pe Biblie si sa faci legi impotriva Bibliei!
De aceea ne vom ruga neincetat pentru ei, alesii nostri, pentru ca Dumnezeu sa le lumineze mintea si sa le incline inima doar spre ceea ce este drept, bun si de folos acestui popor."
Actualul juramant, rostit de toti marii demnitari politici, incepe cu "Jur..." si se incheie cu "Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Consider ca inlocuirea acestor cuvinte ale juramantului (juramant de profesie, rostit indiferent de credintele personale) cu fraze simple, care sa asigure faptul ca angajatul isi va savarsi indatoririle cu sinceritate si abnegatie, este un demers necesar. Astfel, cei in cauza ar evita sa-si mai adauge noi pacate, precum juramantul mincinos, sperjurul sau credinta fariseica.
Teodor Danalache
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.