Leonid Uspensky (1902-1987) a insemnat pentru iconografia rusa, ceea ce Photios Kontoglou a reprezentat pentru cea greaca. Prin scrierile si activitatea sa a promovat viziune semnificativa asupra artei iconongrafice: pentru Uspensky icoana este proiectia - in linii si culori - unei experiente a lucrurilor eterne; o experienta personala: aceea a unui persoane, a unui membru ce traieste in Biserica, Trupul tainic al lui Hristos. Redescoperirea si raspandirea acestei viziuni asupra icoanei, pusa in umbra pentru o lunga perioada de timp, a fost principala vocatie a vietii sale.
Uspensky a activat in trei directii: istorie, teologie si pictura. A studiat si insusit indelungata istorie a artei crestine, in general, si a icoanei ,in particular. El a explicat insemnatatea viziunii teologice din spatele dezvoltarii istorice a icoanei. Lucrul cel mai important este ca a reusit sa transpuna aceasta viziune prin pictura, in icoanele sale.
Leonid Uspensky – viata si activitatea
Leonid Alexandrovich Uspensky s-a nascut in 1902 in satul Golaia Snova din Rusia. Cum cea mai apropiata scoala de satul natal se afla in Zadonsk, la 70 de kilometri distanta, tanarul Ouspensky a fost nevoit sa studieze acolo, intorcandu-se acasa doar in perioadele de vacanta.
Studiile sale au decurs normal pana in 1917, cand evenimentele petrecute in Rusia, din timpul Primului Razboi Mondial, au afectat si scoala in care studia. In acele vremuri tulburi Uspensky era un ateist convins. Nu de putine ori, cum el insusi marturisea, a intrat in casele crestinilor ortodocsi pentru a arunca icoanele pe fereastra.
Impreuna cu alti cinci colegi, a incercat sa paraseasca scoala pentru a se inrola in Armata Rosie, insa, au fost respinsi, din cauza varstei prea mici. Un an mai tarziu Uspensky a fost acceptat in armata, iar in 1918 a fost trimis in razboi. Supravietuieste razboiului ajungand in Bulgaria, unde lucreaza ca miner pana in 1926.
Va semnea un contract pentru a lucra in Franta, unde avea sa cunoasca doua persoane care vor juca un rol important in viata sa – prima sa sotie, de asemenea artista, si Georgii Ivanovich Krug, viitorul monah Grigorie. In timp ce casatoria s-a dovedit de scurta durata, prietenia cu Georgii Ivanovich a ramas pana la sfarsitul vietii.
In Franta invata pictura laica, ajungand sa se intretina din banii castigati din comenzile unor magazine de imbracaminte din Paris, carora le desena modelele vestimentare. De aici si pana la pictarea primei sale icoane nu a fost cale lunga. Ouspensky a acceptat provocarea unui prieten, de a realiza o icoana. Imediat dupa ce a finalizat-o, Uspensky a distrus-o, dandu-si seama ca este nereusita.
Treptat, interesul sau pentru icoane a crescut, si de asemenea, interesul pentru credinta ortodoxa. In timp, el si Georgii Ivanovich, au luat hotararea de a parasi pictura laica, si de a se dedica iconografiei. Uspensky primeste primele lectii de pictura bisericeasca de la pictorul rus Fyodorov. Mai tarziu a luat decizia de a studia de unul singur, deoarece nu avea bani pentru a plati lectiile. In aceea vreme, magazinele de antichitati din Paris detineau multe icoane vechi si frumoase. Uspensky le studia timp de cateva ore, contemplandu-le duhovniceste. Mai tarziu, avea sa spuna ca aceste icoane vechi au fost adevaratii sai profesori.
In 1930 urmeaza lui Georgii Ivanovich si se alatura Asociatiei teologilor ortodocsi, intelectuali si artisti din Paris ,cunoscuta sub numele de “Fratia Sfantului Fotie.” Aici avea sa devina un apropiat al teologului Vladimir Lossky, si al fratilor Maxim si Evgraf Kovalevsky.
In cadrul Institutului teologic Sfantul Dionisie, al carui rector era Vladimir Lossky, lui Uspensky i-a fost incredintat cursul de iconografie. Deoarece in acea perioada pictura iconei era gresit inteleasa, Ouspenky va scrie in 1948 “Icoana, viziune a lumii spirituale”, o mica brosura in limba franceza, in care erau explicate unele aspecte ale artei iconografice. Aceasta lucrare, citita si de renumitul iconograf Photios Kontoglou, a fost publicata si in limba greaca, in doua editii.
In 1952, cartea ”Sensul icoanei”, scrisa de Leonid Uspensky si Vladimir Lossky, a fost publicata in Elvetia, atat in limba germana, cat si in engleza. In 1954 Patriarhia Moscovei a initiat cursuri pastorale despre teologia icoanei, pe care i le-a incredintat tot lui Uspensky. Acest curs a constituit fundamentul cartii “Teologia icoanei, volumul I, publicat in limba franceza, de catre Exarhatul Parisului in 1960. Un nou volum din “Teologia icoanei” a aparut apoi in 1980, fiind tradus in mai multe limbi. In tot acest timp, Uspensky a scris numeroase articole in diferite reviste teologice.
Uspensky avea o mare capacitate de munca. Petrecea 14-15 ore din zi , pictand icoane, restaurand, realizand ferecaturi sau scriind.
A murit pe 12 decembrie 1987 fiind inmormantat in cimitirul rusesc din Paris, Sfanta Genevieva.
Leonid Uspensky a pictat numeroase icoane, caracterizate de o tehnica desavarsita, puritatea stilului, si profunzimea expresiei teologice si spirituale. Aceste icoane sunt raspandite in diverse biserici si in colectii private.
Pentru mai mult de 40 de ani, Ouspensky a predat iconografia in Paris, ucenicilor veniti din intreaga lume. De nenumarate ori acestia au auzit : “Icoanele vechi sunt cei mai buni profesori.” Unii dintre acesti elevi au fondat scoli de iconografie in tarile lor de origine, raspandind stilul iconografic al lui Uspensky, in intreaga lume ortodoxa.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
-
Parintele Nicolas Ozoline
Publicat in : Parinti
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.