Parintele Alexander Men este unul dintre cei mai iubiti parinti ortodocsi rusi, personalitatea si activitatea lui fiind emblematice in vremurile grele intampinate de Biserica Ortodoxa, sub conducerea Uniunii Sovietice. Parintele a scris zeci de carti, a botezat mii de oameni, a infiintat o Universitate Ortodoxa deschisa, a organizat una dintre primele Scoli de duminica din Rusia, precum si un grup de caritate, in spitalele rusesti pentru copii.
Nascut in ziua de 20 ianuarie 1935 si trecut la cele vesnice in ziua de 9 septembrie 1990, parintele Alexander Men a avut o viata de mucenic, precum si o moarte intocmai; el a fost omorat intr-o duminica, dupa ce a iesit din casa personala, spre a merge la biserica; criminalul l-a lovit pe parinte cu un topor; aceasta crima a ramas pana astazi unul dintre cele mai controversate asasinate petrecute in randul clerului.
Parintele Alexander Men (1935-1990)
Alexander Vladimirovich Men s-a nascut in data de 20 ianuarie 1935, intr-o familie de evrei din Moscova. In anul 1890, cand bunica lui (vaduva, avand in grija sapte copii) se imbolnaveste, intalnirea acesteia cu Sfantul Ioan de Kronstadt se va dovedi a fi singurul remediu al bolii. Mai apoi, convertirea mamei sale, precum si a copiilor ei, a avut loc in anul 1935, cand Biserica Ortodoxa parea a fi eliminata complet din viata publica.
Copilul a fost botezat la varsta de sapte luni, impreuna cu mama sa, in "Biserica din Catacombe", o ramura canonica a Bisericii Ortodoxe Ruse, aflata in mari dispute interne in perioada comunista. Parintele Serafim Batiukov savarseste botezul pruncului in ziua de 3 septembrie 1935, intr-o biserica din Zagorsk, punandu-i numele Alexandru.
Despre originea lui iudaica, mai tarziu, parintele Alexander Men avea sa spuna, cu multa bucurie: "Pentru un evreu crestin, inrudirea dupa trup cu profetii, cu Maica Domnului si cu Mantuitorul Insusi este o mare cinste si semnul unei duble responsabilitati, atat ca membru al Bisericii, cat si ca membru al poporului ales."
Inzestrat cu o minte ascutita, tanarul studiaza cu multa pasiune, incepand sa scrie inca de timpuriu; la numai doisprezece ani, el compune un prim articol, asupra lui Francisc de Assisi. Din cauza originii lui iudaice, accesul la universitate ii este blocat; pentru aceasta, el se inscrie la un institut de pielarie, in Moscova. Totodata, el se dedica pasiunii lui pentru biologie, studiind, simultan, si materiile predate in Academia Teologica.
In anul 1958, pentru credinta lui, tanarul Alexander este exmatriculat din Colegiu; nu isi va putea sustine examenele finale din pricina relatiilor sale cu episcopul locului. Reintors in Moscova, el va fi hirotonit diacon, chiar daca nu finalizase inca studiul Teologiei. In anul 1960, tanarul este hirotonit preot, pe seama unei parohii aflate la cincizeci de kilometri de Moscova, in perspectiva terminarii studiilor teologice, la Seminarul Teologic din Leningrad.
Parintele Alexander Men scrie cu multa putere, vazand cartile drept sageti care lucreaza si cand arcasul se odihneste: "O carte este ca o sageata slobozita dintr-un arc; cata vreme tu te odihnesti, ea lucreaza pentru tine." Bucuria izvorata dintr-o autentica traire crestina traverseaza tot ceea ce a scris parintele ca un adevarat fir rosu. Parintele nu a apucat sa vada nici o carte personala editata in Rusia, toate fiind publicate mai intai in Occident, iar abia apoi, dupa moartea sa, in Rusia.
Dintre lucrarile de seama ale parintelui Alexander Men, le amintim aici pe urmatoarele: "Fiul Omului" (1969); "Cerul pe Pamant" (1969); "Istoria Religiei: In cautarea Caii, a Adevarului si a Vietii" (sase volume, 1970-1983); "De unde au venit toate acestea?" (1972); "Cum sa citesti Biblia?" (1981); "Istoria Religiilor" (doua volume, 1997); "Primii Apostoli" (1998); "Introduceri: Vechiul si Noul Testament" (2000).
Pentru activitatea lui misionara si pastorala, parintele Men a fost suparat continuu de membrii KGB-ului. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, parintele s-a folosit de mijloacele mass-media pentru propovaduirea Evangheliei lui Hristos; in aceasta privinta, parintelui i s-a oferit chiar posibilitatea intocmirii unei emisiuni nationale televizate. Parintele Alexandre Men este unul dintre fondatorii "Societatii Biblice Ruse", in anul 1990; in acelasi an, parintele infiinteaza "Universitatea Ortodoxa Deschisa" si ziarul "Lumea Bibliei".
Potrivit parintelui Men, crestinul trebuie sa imbratiseze cultura vremii, nelasand nimic deoparte: "Pentru mine nu exista literatura profana. Toate cartile bune de literatura, filosofie, lucrarile stiintifice sau cele care descriu natura, societatea, cunoasterea si pasiunile umane nu vorbesc de fapt decat despre un singur lucru, unicul necesar. Si, la modul general, nu exista "viata in sine" care sa fie independenta de credinta. A inlatura orice (in afara de pacat) imi pare a fi un act de nerecunostinta fata de Dumezeu, o amputare nejustificata, o saracie a crestinismului care, dimpotriva, este chemat sa impregneze viata, sa dea "viata din belsug"."
In ultimii doi ani de viata (1988-1990), parintele a sustinut mai mult de doua sute de conferinte publice dedicate Bibliei, istoriei Bisericii, marilor ganditori religiosi rusi si comentariilor la Crez. In conferinta sustinuta in data de 8 septembrie 1990, cu o zi mai inainte de a trece la cele vesnice, parintele Alexander Men, a spus: "Daca ne intrebam care este esenta crestinismului, trebuie sa spunem ca aceasta este divino-umanitatea, unirea sufletului omenesc, marginit si limitat in timp, cu Dumnezeu, care este infinit. In crestinism, lumea este sfintita, raul, intunericul si pacatul sunt biruite. Aceasta insa este biruinta lui Dumnezeu. Biruinta care a inceput in noaptea Invierii si care va continua atata vreme cat va dainui lumea."
Parintele Alexander Men a fost omorat in dimineata zilei de 9 septembrie 1990, intr-o zi de duminica, in timp ce mergea la biserica, spre a savarsi Sfanta Liturghie. Dupa iesirea din casa personala, aflata in localitatea Semkhoz, parintele se indrepta spre gara locala, pentru a lua trenul spre Novaya Derevnya, unde acesta slujea de mai bine de douazeci de ani, cand, asasinul a venit din spate si l-a lovit pe acesta cu un topor (in ceafa).
Inmormantarea parintelui Alexander Men a avut loc in ziua in care Biserica Ortodoxa praznuia Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul. Pe locul in care a fost omorat parintele se inalta astazi doua biserici ortodoxe, multi crestini rusi, atat din tara, cat si de peste granita, considerandu-l deja un sfant martir.
Parintele Alexander Men. Rabdarea si dragostea.
"Rabdarea este nu starea de animal de povara, care tolereza totul. Nu este umilirea, nicidecum. Nu este un compromis cu diavolul, sub nicio forma. Rabdarea este abilitatea de a atinge un anumit scop, cand intalnim obstacole pe cale. Rabdarea este abilitatea de a mentine un spirit de bucurie, cand exista exces de durere. Rabdarea este o victorie si o biruinta. Rabdarea este o forma de curaj. Aceasta este adevarata rabdare."
"Iubirea este cea mai mare fericire a omului; este abilitatea sufletelor noastre de a se deschide, imanent (asa cum spun filosofii), de a se deschide spre o alta persoana. Cand cobori cu scara rulanta, in metrou, atunci te testezi pe tine insuti, daca esti capabil sa iubesti sau nu; cand privesti oamenii care urca si ti se pare respingator sa te uiti la fetele lor, inseamna ca toti porii sufletului tau sunt infundati si ca sentimentul iubirii este intr-o stare embrionara."
Teodor Danalache
Teodor Danalache
-
Marele Mucenic Dimitrie
Publicat in : Vietile sfintilor -
Biserica Sfantul Mucenic Teodor Tiron
Publicat in : Biserica in lume -
Sfantul Mucenic Hristofor - sfantul cu cap de caine
Publicat in : Vietile sfintilor -
Sfantul Mucenic Mamant / Mamas - 2 septembrie
Publicat in : Vietile sfintilor -
Sfantul Mucenic Abanoub - sfantul copil din Samanud
Publicat in : Vietile sfintilor
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.