O, Doamne bun, de ce ma lasi pierzarii
Si nu-mi asculti a trupului jelire
Ce vei avea de imi ucizi suflarea,
De ma pogori in lutul care-nghite
Sa se fereasca cei ce-mi vor pieirea,
Ca pleava dusa-n vant, goniti intruna.
Veghez sfiala orei dimineata,
Ravnind sa-nalt, umil, o rugaciune
Raspunde-mi, Doamne, tihna mea ne-nvinsa !
Scoate-ma-n larg, cu tarmul bland departe
In trup bicisnic frica se ascunde
Si multi potrivnici nu ma dau scaparii
"Pe cel care se smerește pentru a fi slăvit de oameni, Dumnezeu îl descoperă". Sfântul Isaac de Ninive
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro