Trecea un om pe ulita, descult,
Si-avea camasa,alba,lunga necusuta,
Era batjocorit si imboldit de mult
Si fruntea Lui de spini era ranita.
In urma lui venea unul silit
Sa-I poarte lemnul Crucii pe schinare.
Moarte primind Pastorul palmuit,
Oilor Sale Le-a daruit scapare.
Asa ne povestea popa-ntr-o sara,
Si-asa plangea saracu,abia mai rasufla,
Si satu-ntreg plangea cu lacrima amara
Si-n strai cernit de-ngropaciune se-mbraca.
Sara de sara vine la noi Pastorul
Si Maica Sfanta:mangaiere dulce,
Cu liniste si pace ne lasa-n inimi darul
Si binecuvanteaza satul, sa se culce.
Cu Maica Sfanta si cu sfintii ne rugam
Glas analtand si imn de preaslavire,
E grea povara vietii dar noi nu ne plecam
Si Te-asteptam cu toata inima, Slavite Mire!
In noaptea Invierii Lumina asteptand,
Peste pamant a coborat Iubirea.
Si-am auzit in cugete zicand:
- Ma ve-ti vedea curand, voi santeti Mostenirea!
Norinel
Norinel
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.