Miezul noptii, e-o tacere pste tot orasul, sfanta...
Dar deodata glas de clopot tot vazduhul il framanta
Azi in sat,
Parca-i ziua mai frumoasa
Oricat de sfant era Iisus
Si cat de lamurit prin lut
Hristos a Inviat! Ce vorba Sfanta!
Iti simti de lacrimi calde ochii uzi
Se asternuse piatra pe proaspatul mormant
Si noaptea coborase, acoperind cetatea.
Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere
Vorbe putine de la el ne dor
Bronzul clopotelor le mai stie
Iar cand s-or intoarce, teferi, la caminuri
Falfaind in soare steagurile sfinte
Pamantule rodnic, pamantule sfant,
Tu care mi-esti leagan, camin si mormant
Slava Tie, Doamne, pentru-aceasta noapte.
Somnul meu in unda lunii s-a scaldat
Intrebat-am vantul, zburatorul
Bidiviu pe care-alearga norul
Cand holda taiata de seceri fu gata
Bunicul si tata
Intaiul gand ti se cuvine tie,
Putere creatoare
Pe-aici, in sus, e schitul la capat de colnic.
L-a zugravit pe vremuri Ilarion cel drept
Ma rog si pentru viii si pentru mortii mei.
Tot una-mi sunt acuma partasii si dusmanii
Tu, cel ce te ascunzi in eterna-ti amiaza
Si lumea o spanzuri in haos de-o raza
O, Doamne bun, de ce ma lasi pierzarii
Si nu-mi asculti a trupului jelire
Ce vei avea de imi ucizi suflarea,
De ma pogori in lutul care-nghite
Sa se fereasca cei ce-mi vor pieirea,
Ca pleava dusa-n vant, goniti intruna.
Veghez sfiala orei dimineata,
Ravnind sa-nalt, umil, o rugaciune
Raspunde-mi, Doamne, tihna mea ne-nvinsa !
Scoate-ma-n larg, cu tarmul bland departe
In trup bicisnic frica se ascunde
Si multi potrivnici nu ma dau scaparii
"Cand un om bun nu primeste obiceiurile celor rai, chiar daca ar trai impreuna cu ei, nu este nici un pericol." Fericitul Augustin
Aboneaza-te si afla in fiecare saptamana noutatile de pe CrestinOrtodox.ro