
In vara anului trecut, am avut mai multe zile o durere de spate, care devenise insuportabila, si m-am gandit ca ar fi bine sa merg la un medic. Am mers la Policlinica cu plata nr. 3, de pe calea Serban Voda din Bucuresti. Platesc consultatia, urc un etaj, stau la rand dupa doua persoane, apoi intru si eu. In fata mea, la birou, era un medic in jur de 70 de ani, slab, inalt, cu parul alb si un inceput de chelie, halat alb, imaculat, maini... de doctor.
Ma intreaba:
- Cum va numiti ?
- Trusca Nicolae.
- Varsta ?
- 45 de ani...
- Ocupatia ?
- ... sunt preot !
- Unde ? ma intreaba mirat.
- Intr-un sat, Negoiesti, pe soseaua spre Oltenita, la vreo 42 de km... este o biserica monument istoric - i-am “turuit” eu.
Dar domnul doctor se incrunta, apoi se mini si ma intreaba:
- Cum domnule, esti preot la Negoiesti ? Un sat care are o halta de tren ? ... trece trenul prin Negoiesti ?
- Da, i-am raspuns entuziasmat. Apoi am gandit - uite ce mica e lumea, am si o “pila” la doctor pe negandite; ce minune !
Dar domnul doctor ma ia direct, fara ocolisuri:
- Sa-ti fie rusine, parinte ! Veneam cu trenul de la Oltenita anul asta, marti dupa Pasti, si am vazut niste tarani care sapau pe camp, langa halta Negoiesti. Oamenii aia erau din satul dumitale ! Dumneata nu le spui la biserica...
Domnule doctor, il intrerup eu spasit, simtindu-ma vinovat, le spun, dar oamenii s-au emancipat...
- Ce emancipare, parinte ? sare doctoral de pe scaun. Ce emancipare ? Au sape cu telecomanda ? Dumneata stii ce-a spus Blaga ? Unde este vesnicia aia de care vorbea ? Cum e posibil ca taranul roman sa se perverteasca atat de mult, incat sa-si uite traditia si credinta, sa dea cu sapa a treia zi dupa Pasti? Cum indrazneste sa ceara de la Dumnezeu sa-i rodeasca pamantul, cand taranul il ofenseaza? Voi, preotii de la tara, veti fi gasiti raspunzatori de intelectualitatea tarii, peste timp, pentru pierderea traditiei din satele romanesti. Dezbraca-te ! a strigat la mine.
In timp ce-mi dezbracam camasa si maieul, ma gandeam ca mai are putin si... ma ia la bataie. Era nervos, suparat si incruntat. Nu-mi venea sa cred ce mi se-ntampla, si-mi spuneam c-am avut o zi proasta. De consultatie... nici nu mai eram atent la ea.
- Te-a tras curentul, domule parinte. Uite aici reteta asta... te ungi cu unguentul asta. Parintii mei - continua domnul doctor - sunt din Ardeal. Eu m-am nascut langa Sibiu si cred ca popa-al nost’ ar fi mers pe camp, si-ar fi certat taranii, daca i-ar fi vazut ca lucreaza a treia zi de Pasti.
N-am mai avut nici o replica. Eram biruit de punctul de vedere al unui credincios al Bisericii, era revoltat... simtea ca pierde ceva. Nu s-a lasat, si cand am iesit pe usa cabinetului mi-a strigat de au auzit toti de pe hol:
- Parinte, zi-le taranilor dumitale, sa nu mai dea cu sapa marti dlupa Pasti, ca e pacat de Dumnezeu !
Simteam ca-mi este rusine, dar nu eram suparat pe doctor, avea perfecta dreptate. Mi-a trecut prin rninte un gand rautacios. Ce-ar fi ca cineva din satul meu sa se accidenteze, muncind a treia zi dupa Pasti, si sa ajunga la doctoral ortoped, de la Policlinica cu plata nr. 3, din Bucuresti:
- Cum va numiti ?
- ... !
- Varsta ?
- ... !
- De unde sunteti ?
- Din Negoiesti... stiti... marti dupa Pasti, mi-am dat cu sapa-n picior...
- Iesi afaraaa ! mi-am imaginat eu razand, chipul nervos al domnului doctor, strigand la consateanul meu, care ar fi primit o lectie de religie de la un medic.
Preot Nicolae Trusca,
Parohia Negoiesti, judetul Calarasi.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.