„Pe Dumnezeu, nimeni nu l-a văzut vreodată!”Evanghelistul Ioan
În aceste trei zile Pascale, care tocmai au trecut, Evanghelistul Ioan, al doilea după Apostolul Pavel, ca inteligenţă creştină şi patos hristic, ne-a hrănit sufletele cu texte scripturistice de mare fineţe duhovnicească, ca şi textul de mai sus: „Pe Dumnezeu, nimeni nu L-a văzut vreodată!”. Aş vrea să vă aduc în atenţia dumnevoastră, un om care a zburat pentru prima dată în Cosmos şi care a intrat în cărţile de istorie ale vremii, dar şi în istoria astronauticii mondiale. Este vorba despre Iuri Gagarin, un pilot militar rus, care zbura cu avionul de luptă MIG-21, dar care a avut şansa să fie selectat pentru explorarea universului, decolând într-o capsulă Vostok de pe cosmodromul din Kazahstan, în data de 12 aprilie 1961. Zi memorabilă pentru întreaga omenire!
După îndeplinirea misiunii, la revenirea pe orbita Pământului, Iuri Gagarin a fost întâmpinat de mass-media. Unul dintre jurnaliştii, prezenţi la conferinţa de presă, l-a întrebat: „Tovarăşe Iuri Gagarin, în Cosmos l-aţi văzut pe Dumnezeu?”. Întrebare, la care Gagarin răspunde rece, sec şi hotărât cu celebrele cuvinte: „ Nu l-am văzut! Nu l-am întâlnit!”
Paradoxal răspunsului dat, Iuri Gagarin nici măcar nu a conştientizat faptul că el-însuşi era beneficiarul unei minuni a lui Dumnezeu şi anume aceea, de a fi primul om care zboară în Cosmos, plutind, practic în univers. Din păcate, el nu a avut ochi să vadă şi nici să simtă prezenţa lui Dumnezeu, faţă, de pildă, de un astronaut american contemporan care a zburat pe Marte, iar la revenirea pe orbita Pământului, în cadrul unei conferinţe de presă a declarat cu lacrimi în ochi: „Am văzut măreţia lui Dumnezeu!”.
Într-adevăr, pentru a vedea trebuie să simţi. De fapt, vederea lui Dumnezeu este un fenomen foarte complex. Aşa cum vezi frumuseţea unei flori, gingăşia unui ghiocel, minunăţia unui răsărit sau apus de soare. Dacă văzându-le pe acestea te emoţionezi, te cutremuri lăuntric, vă închipuiţi ce se poate întâmpla dacă l-ai vedea pe Dumnezeu, faţă către faţă. Cutremurător!
De aceea, pentru a „vedea” cu ochii, cu urechile, cu simţul îţi trebuie o anumită pregătire, în acest sens. O stare de trezvie, de asceză, de rugăciune, de meditaţie, de contemplaţie ... Numai atunci îl vei putea vedea pe Dumnezeu în acţiune, în viaţa ta, în vieţile altora, în lume. În plan spiritual, orice om, care are o conştiinţă spirituală, o credinţă creştină puternică şi o responsabilitate duhovnicească, credem că îi poate simţi prezenţa lui Dumnezeu în viaţa personală şi, nu numai. Bine ar fi ca, tot mai mulţi creştini ortodocşi să poată afirma cu tărie minunatele cuvinte:
„Am văzut măreţia lui Dumnezeu, în viaţa mea!”
Hristos a Înviat!
Ştefan Popa
Stefan Popa
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.